O carte despre identitate, credință și puterea educației de a transforma destine. Jurnalista Alexandra Vasile revine la Întorsura Buzăului, orașul în care s-a născut și s-a format, pentru a-și prezenta volumul dedicat profesoarei care i-a deschis drumul spre cunoaștere.
Există întâlniri care schimbă un destin și profesori a căror influență nu se oprește odată cu încheierea anilor de școală. Pentru jurnalista Alexandra Vasile, întâlnirea cu prof. dr. Anca Elena (Isailă) Costaru a însemnat începutul unui parcurs intelectual care se întoarce astăzi la originile sale, printr-o carte dedicată filologiei, identității și dialogului dintre marile religii monoteiste.
Volumul „Un destin filologic. Dialoguri cu prof. dr. Anca Elena (Isailă) Costaru despre identitate și alteritate în cultura europeană și reprezentarea sacrului în marile religii monoteiste”, apărut la Editura Vatra Veche, va fi lansat pe 19 noiembrie, de la ora 15:00, la Casa de Cultură din Întorsura Buzăului, orașul în care autoarea s-a născut, a crescut și s-a format ca om.
Evenimentul, organizat de Ziua Cercetătorului și Proiectantului din România, capătă o semnificație aparte: este întoarcerea unei fiice a comunității sale acasă, cu un proiect editorial care vorbește despre educație, recunoștință și responsabilitatea de a transmite mai departe cunoașterea.
Cartea semnată de Alexandra Vasile nu este o mărturie despre legătura dintre profesor și discipol, despre felul în care o întâlnire cu un dascăl dedicat poate deschide orizonturi și poate modela un destin.
Postfața volumului, semnată de lect. univ. dr. Alexandra Cucu, sociolog, director Focus Press, cadru didactic la Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța și membru onorific al Comunitătii Evreiești din Dobrogea, aduce o perspectivă relevantă asupra acestui demers. Mentor al Alexandrei Vasile în presă și autoare a volumului „Strategii de comunicare în administrația publică locală. Studiu de caz: Primăria Constanța”, Alexandra Cucu surprinde în textul său atât rigoarea cercetării, cât și dimensiunea profund umană a unei legături formative.
Redăm în continuare postfața integrală, semnată de lect. univ. dr. Alexandra Cucu:
„Într-o lume în care prejudecățile, autosuficiența și radicalizarea opiniilor sunt tot mai apăsătoare, Alexandra Elena Vasile alege calea cunoașterii. Prezenta carte este rezultatul unui studiu exemplar, care îmbină cu seriozitate munca de cercetător, emoția recunoștinței pentru un profesorul care i-a deschis ochii spre lumea filologiei și deschiderea căii înțelegerii unor lumi aparent diferite, dar care își au seva comună: credința; autoarea completează tabloul cu atingerea unei teme care a fost, este și va fi în permanență subiect de studiu pentru cercetători: identitatea.
Deschiderea căii înțelegerii religiilor este în primul rând exercițiul pe care autoarea îl face; de la acest curajos pas, invitația spre cunoaștere este plasată în dreptul nostru, al cititorilor. Este darul pe care scriitoarea ni-l face nouă, pornind de la o cercetare minuțioasă, împletită cu dorința de a da omului care a inspirat-o în acest demers și a contribuit la educația și formarea sa, prof. dr. Anca Elena Costaru, cel mai prețios mesaj: “eu, elevul, duc mai departe, împărtășesc cunoștințele dobândite, am curiozitatea de a afla și mai multe, de a înțelege și de a comunica, educația mea merge mai departe”.
O carte nu vorbește nu doar despre subiectul enunțat în titlu sau în capitolele sale, o carte vorbește și despre autor. Aș numi acest lucru: devoalarea Alexandrei Vasile, prin scriitura atent aleasă, prin înlănțuirea capitolelor, cu trimiteri care să susțină rândurile. Imaginea este limpede: o autoare disciplinată, atentă la detaliile pe care dorește să le transmită, atentă la mesajele transmise. Cartea, deși poate fi încadrată și ca tribut adus profesorului său, este manifestul elevului transformat în intelectualul aplecat spre transmiterea moștenirii acumulate.
“Un destin filologic. Dialoguri cu prof. dr. Anca Elena (Isailă) Costaru despre identitate și alteritate în cultura europeană și reprezentarea sacrului în marile religii monoteiste” conduce cititorul spre mai multe direcții: înțelegerea rolului unui profesor dedicat, atașamentul care se poate dezvolta între un elev și profesorul său, contribuția acestora în societate prin împărtășirea cunoașterii izvorâte din cercetare. Volumul deschide noi oportunități de aprofundare a unor teme precum: cine suntem noi în context european, care sunt diferențele și asemănările între marile religii monoteiste”.
M.M.



























