Orașul de la malul mării, Constanța, cu un potențial turistic și economic uriaș, pare să își fi pierdut, de-a lungul anilor, din atractivitate, susține un antreprenor cunoscut în domeniul HoReCa, Anca Nedea, care a ocupat funcții cheie în domeniul turistic.
În prezent, directorul Organizației Patronale din Mamaia și Constanța, Anca Nedea declaraă că afacerile care altădată animau centrul municipiului au dispărut, stațiunea Mamaia se confruntă cu propriile probleme, iar dezvoltarea urbanistică nu a fost întotdeauna însoțită de o viziune economică.
Despre toate acestea, dar și despre soluțiile prin care orașul de la malul mării ar putea redeveni o destinație atractivă pe tot parcursul anului, a vorbit, în cadrul unui interviu Focus Press, cu Anca Nedea.
Fost președinte al Autorității Naționale pentru Turism, Anca Nedea a vorbit deschis despre problemele cu care se confruntă municipiul Constanța, despre efectele proiectelor de mobilitate urbană asupra mediului de afaceri, dar și despre oportunitățile ratate în dezvoltarea unor cartiere și a unor zone turistice.
Aceasta susține că administrațiile locale nu au acordat suficientă atenție componentei economice a proiectelor implementate, iar consecințele sunt resimțite atât de antreprenori, cât și de locuitori.
„Trebuie să ne întrebăm de ce am ajuns ca acest oraș să fie un oraș mort”
Reporte: Sezonul estival s-a încheiat, iar acum ne îndreptăm atenția către perioada sărbătorilor de iarnă. Este Constanța un oraș primitor? Avem cu ce să atragem turiștii și în extrasezon? Încotro se îndreaptă industria HoReCa?
Anca Nedea: Turismul este ramura economică ce poate produce o creștere a bunăstării locuitorilor într-un timp foarte scurt. Este o ramură care influențează toate celelalte sectoare economice dintr-o zonă. Turismul poate consacra un oraș, o destinație turistică.
Constanța nu a ajuns să fie un centru academic consacrat în România și în Europa. Nu mai avem nici industria locală de altădată. Este, desigur, un oraș-port, dar, prin administrarea nejudicioasă de-a lungul anilor, s-au pierdut oportunități importante.
De vină suntem și noi, agenții economici, pentru că am permis autorităților locale, de-a lungul timpului, să aducă orașul în această situație.
Ne întâlnim, noi, constănțenii care avem afaceri, și ne întrebăm ce se întâmplă cu orașul nostru. Constanța este un oraș mort. Este trist și am obosit să aud această expresie. Trebuie să ne întrebăm de ce am ajuns ca acest oraș să fie considerat un oraș mort și de ce noi, cei care locuim aici, simțim asta.
Când eram studentă la București și spuneam că sunt din Constanța, ceilalți se uitau cu invidie la mine. Constanța era orașul de la mare, avea un anumit prestigiu. Acum, când discut cu antreprenori din industrie, răspunsurile despre Constanța sunt triste.
Am discutat cu antreprenori care operează lanțuri de restaurante și care îmi spun că, în ultimii ani, primesc foarte multe oferte de vânzare a unor afaceri și hoteluri. Însă, chiar și atunci când prețurile sunt mici, investițiile nu sunt neapărat atractive.
Proiectele de mobilitate urbană și impactul asupra afacerilor
Anca Nedea: Decebal Făgădău a pus bazele unei creșteri a Constanței ca destinație turistică. Din păcate, acest lucru s-a făcut lăsând în plan secund stațiunea Mamaia. A venit următoarea administrație și, din punctul de vedere al vieții economice a orașului, le-am îngropat pe amândouă.
Trebuie să fim corecți. În ultimele legislaturi, Constanța a început să se curețe, să arate mai îngrijit. S-au făcut lucruri importante în privința peisagisticii, a infrastructurii stradale și a mobilierului urban.
Însă proiectele gândite pentru Constanța nu au avut viziunea economică necesară. Când planifici dezvoltarea unui oraș sau a unei destinații turistice, criteriul economic este vital.
Ne dorim mobilitate urbană, ne dorim mai puține mașini, dar trebuie să ne gândim și la afacerile care funcționează în zonele respective. Nu poți elimina posibilitățile de parcare fără să creezi alternative și fără să iei în calcul comportamentul de consum al oamenilor.
Au existat afaceri cu o istorie de 15, 20 sau 25 de ani, cu care constănțenii și turiștii se identificau. Oamenii reveneau în aceleași restaurante, în aceleași locuri, pentru că aveau amintiri acolo.
Pe strada Mircea cel Bătrân au existat afaceri importante în domeniul ospitalității. Câți dintre cei care au planificat schimbările s-au gândit la impactul asupra acestora?
Orice dezvoltare a infrastructurii trebuie să țină cont și de viața economică aa orașului. Până la urmă, Constanța este un oraș în care oamenii trebuie să trăiască și să trăiască bine.
Au fost afectate și afacerile de pe strada Ștefan cel Mare, unde lucrările de reabilitare s-au întins pe o perioadă îndelungată.
Anca Nedea: Am avut un întreg centru care a fost permanent un șantier. Să ne amintim câte afaceri existau acolo, magazine de îmbrăcăîminte, obiecte de artă și alte activități comerciale.
Pe Ștefan cel Mare, afaceri au dat faliment și au dispărut. I-a interesat pe cei care conduc orașul? Au fost despăgubiți acești agenți economici, ale căror familii dezvoltaseră afacerile respective de ani de zile?
Nu a interesat pe nimeni. Politica înseamnă și politică economică. Fără economie nu există politică.
Proiectele de infrastructură, care ar fi trebuit să dureze un an, un an și jumătate sau doi ani, au ajuns să dureze mult mai mult. Iar între timp, afacerile au avut de suferit.
„Tomis Plus era o șansă extraordinară”
Rep.: Ați adus în discuție și dezvoltarea urbanistică. Cum apreciați modul în care s-au dezvoltat noile cartiere ale Constanței?
Anca Nedea: Constanța, la fel ca Năvodari, a avut posibilitatea să dezvolte zone întregi de la zero. Mă refer la Mamaia Nord, dar și la cartiere precum Tomis Plus sau zonele de la ieșirea către Cumpăna. Tomis Plus era o șansă extraordinară. Trebuia să fie noul cartier al Constanței, așa cum există în multe orașe importante din Europa o parte veche și una nouă.
Această zonă trebuia dezvoltată pe baza unei sistematizări moderne, cu spații largi, infrastructură, servicii și locuri în care comunitatea să își petreacă timpul liber.
Arhitecții și decidenții orașului ar fi trebuit să impună dezvoltatorilor anumite reguli privind arhitectura, culorile clădirilor, amplasarea blocurilor și a caselor, dar și circulația între acestea.
În Tomis Plus, dezvoltarea nu are o logică urbanistică unitară. Aici este o casă, dincolo un bloc, iar în altă parte o construcție care afectează circulația.
Nu este singurul cartier în această situație. Vedem și în alte zone blocuri construite printre case, fără o preocupare suficientă pentru imaginea de ansamblu a orașului. Este vorba despre imaginea Constanței, despre atractivitatea sa și despre o gândire integrată.
Un oraș trebuie să ofere nu doar locuințe, ci și infrastructură și servicii. Dacă cineva investește o sumă importantă într-o casă, dar ajunge să circule pe străzi pline de noroi, ce atractivitate mai are zona respectivă?
Centrul istoric, o oportunitate turistică insuficient valorificată
Rep.: Cum vedeți situația actuală a centrului istoric?
Anca Nedea: Centrul istoric ar trebui să fie o atracție majoră, dar arată îngrozitor. Avem probleme cu trama stradală. De ani de zile discutăm despre accesul autoturismelor în Peninsulă. Intră mașinile, nu intră mașinile? Sunt atâtea orașe în lume care au găsit soluții. Nu trebuie să inventăm apa caldă.
Am văzut în Italia centre istorice extraordinare, în care locuiesc oameni și unde există reguli clare privind accesul autovehiculelor, astfel încât să fie protejată infrastructura. Noi nu reușim să avem un dialog coerent.
În centrul vechi sunt foarte multe clădiri valoroase, dar majoritatea sunt nerenovate și se află într-o stare de degradare. Cu toate acestea, mediul privat continuă să investească. Sunt antreprenori care au renovat clădiri, au deschis restaurante, cafenele sau mici hoteluri de tip boutique.
Însă cât timp mai putem continua așa? Acești oameni au investit bani și au nevoie ca afacerile lor să funcționeze, să se dezvolte. Trebuie să creăm condițiile pentru ca centrul istoric să devină cu adevărat o destinație turistică europeană.
Ce îi lipsește Constanței pentru a atrage turiști și în sezonul rece?
Rep.: Revenind la perioada de extrasezon, ce ar trebui să facă municipiul Constanța pentru a avea activitate turistică și economică inclusiv în lunile reci?
Anca Nedea: Constanța nu s-a gândit, timp de 36 de ani, că are aproximativ șase luni de vreme rece și că trebuie să ofere alternative în această perioadă. Ce facem noi în aceste șase luni din punct de vedere economic? Ce fac studenții? Ce posibilități de petrecere a timpului liber au?
Ne-am fi putut gândi să atragem investiții, să oferim terenuri și facilități fiscale pentru dezvoltarea unui mare centru comercial de tip Outlet Village, care să aducă branduri importante.
Constanța este un oraș-port, la malul mării, și ar fi putut avea un asemenea proiect, capabil să atragă vizitatori din alte zone.
O altă investiție despre care vorbim de aproximativ 20 de ani este un centru de conferințe și congrese, un Convention Center modern, cu săli mari de evenimente, spații pentru conferințe și toate facilitățile necesare organizării unor evenimente internaționale.
La nivel european, turismul de congrese generează venituri importante. Sunt destinații precum Croația, Albania sau Bulgaria care atrag astfel de evenimente.
Noi nu avem un centru de conferințe de asemenea anvergură, deși suntem un oraș-port, la malul mării.
Cu un Convention Center și un Outlet Village am fi putut susține activitatea economică în cele șase luni de extrasezon și am fi creat oportunități inclusiv pentru restaurante și alte afaceri locale.
Declarații integrale, în materialul VIDEO!
Loredana BADEA
ceva frumos, pentru iubitorii genului