România se pregătește să devină unul dintre principalii furnizori de gaze naturale din Europa de Sud-Est, amenințând pozițiile Greciei și Turciei pe piața regională. Exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, programată să înceapă în 2027, ar putea transforma țara noastră într-un furnizor esențial pentru Ucraina, Republica Moldova și Ungaria, reducând semnificativ oportunitățile comerciale ale competitorilor regionali. Concluziile apar într-o analiză realizată de S&P Global Energy și prezentată de publicația greacă Kathimerini, potrivit stiripesurse.ro.
În timp ce Grecia și Turcia se pregătesc pentru o confruntare economică majoră privind aprovizionarea Europei Centrale și de Sud-Est cu gaze naturale, România apare ca un al treilea competitor, capabil să modifice raportul de forțe din regiune.
Potrivit analizei S&P Global Energy, prezentate de publicația greacă Kathimerini, intrarea în producție a zăcământului Neptun Deep va intensifica concurența pe piața regională și va limita posibilitățile Greciei și Turciei de a-și extinde exporturile către țările care caută alternative la gazele rusești.
România, viitor furnizor strategic pentru Ucraina, Republica Moldova și Ungaria
Cea mai importantă concluzie a analizei pentru România este că exploatarea gazelor din Marea Neagră ar urma să transforme țara într-un furnizor de bază pentru mai multe state din regiune.
S&P Global Energy estimează că România va deveni un furnizor important de gaze naturale pentru Ucraina, Republica Moldova și, parțial, Ungaria, poziție pe care ar putea să o mențină până la începutul anilor 2040.
Această perspectivă schimbă calculele comerciale ale Greciei și Turciei, care urmăresc să profite de eliminarea importurilor de gaze rusești din Uniunea Europeană.
În special pentru Grecia, apariția României ca producător regional de anvergură reprezintă o provocare, deoarece reduce cantitățile de gaze pe care piața le-ar putea absorbi prin așa-numitul Coridor Vertical, proiectul de transport care leagă Grecia de piețele din Europa Centrală și de Est.
Prin urmare, România se află într-o poziție aparte: este atât o țară de tranzit pentru gazele care ajung în regiune prin infrastructura grecească, cât și un potențial concurent al acestor livrări, datorită propriei producții.
Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, reprezintă una dintre cele mai mari investiții energetice aflate în derulare în Europa.
Cele două companii dețin participații egale, de câte 50%, iar investiția totală este estimată la aproximativ patru miliarde de euro.
Zăcământul din Marea Neagră are resurse recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Potrivit celor mai recente informații comunicate de companii, primele gaze ar urma să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027, iar nivelul maxim de producție este programat să fie atins până la sfârșitul trimestrului al treilea al aceluiași an.
La acest nivel, Neptun Deep ar urma să furnizeze aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze anual, o cantitate care va contribui la acoperirea consumului intern și va crea noi oportunități de export.
În septembrie 2026, OMV Petrom și Romgaz anunțau că au fost finalizate șapte dintre cele zece sonde de producție, precum și instalarea platformei offshore Neptun Alpha.
Grecia riscă să piardă o parte din piețele pe care le vizează
Analiza S&P Global Energy arată că Grecia a investit în ultimele două decenii în transformarea sa dintr-o piață aflată la periferia rețelelor europene de gaze într-un centru regional de tranzit.
Strategia Atenei a început să se contureze după crizele gazelor dintre Rusia și Ucraina din perioada 2009-2010, care au afectat inclusiv Grecia și Bulgaria.
În prezent, Grecia dispune de infrastructură pentru importul gazelor naturale lichefiate, interconectări regionale și o piață liberalizată, armonizată cu normele europene.
Principalul dezavantaj îl constituie însă costurile transportului către piețele situate la nord. Tarifele percepute succesiv pentru tranzitul gazelor prin mai multe state pot reduce competitivitatea livrărilor.
Intrarea pe piață a gazelor românești din Neptun Deep complică suplimentar această situație.
Conform estimărilor S&P, producția României ar putea acoperi o parte importantă a cererii din Ucraina și Republica Moldova, ceea ce ar diminua oportunitățile comerciale ale Coridorului Vertical.
Grecia ar putea continua să câștige teren pe piețele mai mici din vecinătate, însă competiția pentru volume mari de gaze se va concentra tot mai mult asupra Ungariei.
Turcia are un avantaj important, dar și o problemă legată de gazele rusești
Turcia reprezintă celălalt mare competitor al României și Greciei pe piața regională. Potrivit S&P Global Energy, Ankara beneficiază de o infrastructură extinsă, capacități mari de transport și stocare și de posibilitatea de a importa gaze din surse multiple.
Poziția sa geografică, între resursele de hidrocarburi din Orientul Mijlociu și Eurasia și piețele europene, îi oferă un avantaj strategic.
În plus, costurile relativ reduse ale transportului de gaze din Turcia către Ungaria ar putea transforma Ankara într-un furnizor competitiv pentru piața ungară.
Totuși, specialiștii S&P atrag atenția asupra unei probleme majore: transparența limitată a pieței turcești și necesitatea demonstrării originii gazelor exportate către Uniunea Europeană.
Această problemă devine deosebit de importantă în contextul în care UE a decis eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, cu finalizarea interdicțiilor în 2027.
Potrivit analizei, compania turcă Botas ar trebui să obțină condiții comerciale favorabile în contractele cu Rusia și Iranul pentru a oferi gaze la prețuri competitive în Ungaria. Totuși, posibilitatea comercializării în Uniunea Europeană a unor asemenea volume va depinde și de respectarea regulilor europene privind originea gazelor.
Ungaria devine miza principală a competiției
Una dintre concluziile analizei este că piața Ungariei ar putea deveni principala miză a competiției dintre Grecia și Turcia, în condițiile în care România este așteptată să acopere o parte din necesarul acestei țări.
Ucraina și Republica Moldova sunt considerate piețe în care România va avea un avantaj important, datorită proximității geografice și a noilor volume de producție.
Ungaria rămâne însă o piață pentru care mai mulți furnizori vor concura, atât prin preț, cât și prin infrastructura disponibilă.
În acest context, gazele din Marea Neagră pot oferi României un avantaj strategic, dar transformarea potențialului de producție în contracte comerciale va depinde de prețuri, capacitatea rețelelor și cererea efectivă din țările vecine.
Eliminarea gazelor rusești deschide o nouă etapă pentru România
Schimbările preconizate de S&P Global Energy sunt legate direct de politica Uniunii Europene privind reducerea dependenței energetice de Rusia.
Regulamentul european adoptat în ianuarie 2026 stabilește eliminarea importurilor de gaze naturale lichefiate rusești prin contracte pe termen lung de la începutul anului 2027 și interzicerea importurilor prin conducte în baza contractelor pe termen lung din 30 septembrie 2027, cu posibilitatea amânării până la 1 noiembrie în anumite condiții.
Această schimbare obligă statele din Europa Centrală și de Sud-Est să identifice surse alternative de aprovizionare.
Pentru România, calendarul european coincide cu momentul planificat pentru începerea exploatării Neptun Deep.
Astfel, țara noastră ar putea beneficia de o conjunctură favorabilă: creșterea producției interne într-o perioadă în care mai multe state din regiune vor căuta furnizori noi și predictibili.
D.A.
