Consiliul Județean Constanța va primi 500.000 de euro pentru realizarea documentației tehnico-economice necesare pentru depunerea proiectului de reabilitare și protejare a bisericuțelor de cretă de la Murfatlar, cu fonduri europene. Acesta va trebui depus cel târziu în 2023, iar în 2027, cu foarte mult noroc, lucrările ar putea fi finalizate.
Fișa de proiect depusă de Consiliul Județean Constanța pentru reabilitarea și protejarea Ansamblului rupestru de la Murfatlar a fost acceptată de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, așa că poate fi demarată achiziția serviciilor de realizare a întregii documentații tehnico-economice necesare proiectului ce va fi finanțat din fonduri europene, în următorul exercițiu financiar.
Astfel, licitația ar putea fi inițiată pe platforma de achiziții publice SICAP în următoarele două luni, existând siguranța decontării a 500.000 de euro pentru realizarea documentației, tot din fonduri europene, prin Programul Operațional Asistență Tehnică. Se vor putea realiza studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, documentația pentru obținerea avizelor și a autorizațiilor, inclusiv obținerea lor, detaliile de execuție, caietele de sarcini etc. Cu această ocazie, se va stabili și sursa deteriorării bisericuțelor de cretă: ori efectul de seră creat de cupola din fibră de sticlă ce le protejează de intemperii, ori inflitrațiile de la cariera de calcar din apropiere, de la Canalul Dunăre – Marea Neagră sau de la biserica ilegal construită deasupra lor, ori toate acestea. În plus, va fi stabilită soluția tehnică pentru reabilitarea și protejarea ansamblului rupestru.
Prin decontarea sumei de maximum 500.000 de euro pentru realizarea documentației tehnico-economică, președintele Consiliului Județean Constanța își va lua angajamentul că, cel târziu în 2023, va depune proiectul pentru obținere fondurilor europene necesare realizării lucrărilor.
„Vom discuta și cu arheologii de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, vom realiza toată documentația tehnico-economică și vom depune proiectul pentru salvarea bisericuțelor de cretă de la Murfatlar. Toate demersurile pe care le-am făcut în ultimul timp au fost pentru deblocarea proiectelor, inclusiv la Compania Națională de Investiții. Am făcut întâi o evaluare, am văzut unde sunt urgențele și am acționat pentru deblocarea proiectelor. Mă bucur că discuțiile mele cu ministrul Dezvoltării dau roade“, ne-a declarat Mihai Lupu, președintele C.J.C.
Cel mai probabil, proiectul de reabilitare și protejare a Ansamblului rupestru de la Murfatlar va avea o valoare totală de aproximativ 15 milioane de euro, fonduri europene ce vor fi alocate prin Programul Operațional Regional, iar lucrările ar putea fi finalizate, cu foarte mult noroc, în 2027.
Situl arheologic Basarabi-Murfatlar este probabil unic în lume, fiind alcătuit din mai multe camere și galerii săpate în dealul de cretă din apropierea carierei de calcar. Acestea au fost descoperite întâmplător, în 1957, în urma unor lucrări de extindere a exploatărilor de cretă. În opinia cercetătorilor, complexul a adăpostit prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României. Datarea sitului s-a făcut pe baza unei inscripții din naosul uneia din bisericile de cretă „leat 6500“, adică anul 992. Specialiștii susțin că aici s-au rugat primii creștini din Dobrogea, ei fiind interesați și de faptul că simbolurile creștine descoperite pe pereții bisericuțelor și chiliilor se suprapun cu cele ale altor civilizații: inscripții grecești, runice și glagolice. Din păcate, în prezent situl este într-o stare avansată de degradare, nemaifind protejat natural de malul de pământ care îl acoperea.
Potrivit reprezentanților C.J.C., Ansamblul rupestru de la Murfatlar este singurul sit de pe teritoriul Dobrogei care are potențialul de a fi inclus în patrimoniul UNESCO.
Mai mulți cercetători români au creat, deja, printr-un alt proiect cu fonduri europene, un nanomaterial conceput special pentru creta de la Basarabi. Odată aplicat pe cretă curățată cu pensula, lichidul este absorbit și o întărește, fără să-i schimbe culoarea sau textura. Materialul nu este toxic, se prepară ușor, nu costă mult și poate fi aplicat cu ușurință. Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie a obținut multe diplome și premii pentru inventarea nanomaterialului.
Valentin ISPAS
