Un fenomen periculos prinde contur în zona modificărilor corporale masculine: proceduri invazive, promovate ca soluții pentru creșterea volumului sau modificarea aspectului organului genital, ajung să fie efectuate în afara cabinetelor medicale și de persoane fără pregătire medicală. Pentru unii bărbați, dorința de a-și schimba aspectul sau de a-și îmbunătăți viața sexuală se poate transforma într-un risc major pentru sănătate.
La Constanța, anchetatorii cercetează cazul Mihaelei Săponaru, o femeie care, potrivit procurorilor, ar fi efectuat într-un salon de tatuaj și piercing intervenții precum implantarea subcutanată a unor bile din silicon, îndepărtarea acestora prin incizii și injectarea de acid hialuronic pentru îngroșarea organului genital masculin. În dosar au fost identificate 433 de declarații pe proprie răspundere ale unor persoane care ar fi apelat la proceduri ce intră, potrivit anchetatorilor, în sfera actului medical.
Cât de periculoase sunt, de fapt, asemenea intervenții atunci când sunt realizate de persoane neavizate și ce riscă bărbații care aleg astfel de proceduri? Dr. Ștefan Nițu, medic chirurg și vicepreședintele Colegiului Medicilor din Constanța, avertizează că, deși aceste intervenții sunt cunoscute în practica medicală, ele presupun riscuri importante și trebuie realizate în condiții sterile și controlate, de personal medical cu drept de practică. În cazurile grave, spune medicul, complicațiile pot duce inclusiv la necroze extinse, cu risc pentru organ și pentru viața pacientului.
Cazul investigat la Constanța ridică astfel o întrebare care depășește cu mult limitele unui dosar penal: ce se poate întâmpla atunci când o procedură invazivă asupra organului genital este făcută de o persoană care nu are pregătire medicală și drept de liberă practică?
Potrivit anchetatorilor, într-un salon de tatuaj estetic și body piercing din municipiul Constanța, femeia ar fi efectuat intervenții care presupuneau incizii, implanturi subcutanate și injectarea unor substanțe. Printre procedurile cercetate se află implantarea sub piele a unor bile din silicon, îndepărtarea acestora prin incizii și injectarea de acid hialuronic în scopul măririi organului genital masculin. Iar ancheta indică faptul că activitatea ar fi continuat chiar și după efectuarea perchezițiilor.
Ce susțin procurorii: incizii, implanturi și acid hialuronic
Potrivit declarației procurorului Elena Larisa Tofan, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, cercetările vizează exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, în formă continuată.
Procurorul Elena Larisa Tofan a declarat: „La nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța se desfășoară cercetări într-o cauză care are ca obiect exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată, prevăzută de articolul 348 Cod penal, cu aplicarea articolului 35 Cod penal, reținându-se opt acte materiale. Din probatoriul administrat până în prezent rezultă că, în perioada august 2024 iunie 2026, inculpata a desfășurat activități în cadrul unui salon de tatuaj estetic și piercing din municipiul Constanța. Deși nu avea calitatea de medic și nici nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei, aceasta a efectuat intervenții asupra mai multor persoane, constând în implantarea sub piele a unor bile din silicon. La nivelul organului genital masculin, îndepărtarea acestor implanturi prin incizii și injectarea de acid hialuronic în scopul măririi organului genital masculin. Pentru efectuarea acestor proceduri, inculpata a folosit instrumente și materiale de uz medical, printre care bisturiu, seringi, anestezic injectabil local, proceduri care au presupus efectuarea de incizii, administrare de substanțe injectabile și intervenții asupra țesuturilor. Procedurile cercetate depășesc sfera activităților permise într-un salon de înfrumusețare, tatuaj sau piercing și intră, potrivit datelor comunicate de autoritatea sanitară competentă și dispozițiilor legale incidente în sfera actului medical rezervat personalului calificat. La data de 23 iulie 2026 au fost efectuate percheziții, fiind ridicate instrumente și materiale folosite la realizarea procedurilor, iar în cadrul acestor activități de urmărire penală au fost identificate 433 de declarații pe proprie răspundere, completate de pacienți pentru proceduri care intră în sfera actului medical respectiv. Voluminoasa R genitală cu acid hialuronic volumic mare, buze cu acid hialuronic, implant genital cu bile din silicon”.
Procurorul a precizat că persoanele menționate în aceste documente urmează să fie identificate și verificate, inclusiv pentru a se stabili exact ce proceduri au efectuat și dacă au existat consecințe medicale: „Persoanele la care se referă aceste declarații urmează să fie identificate și verificate pentru stabilirea procedurilor efectuate și a eventualelor consecințe medicale. Deși în urma perchezițiilor au fost ridicate inclusiv instrumentarul folosit în activitate, inculpata a continuat să promoveze și să efectueze asemenea proceduri. Au fost documentate activități desfășurate ulterior perchezițiilor, cel puțin în lunile septembrie și octombrie 2026. În ceea ce privește urmările acestor proceduri, una dintre persoanele implicate a întâmpinat probleme după îndepărtarea implanturilor, prezentându-se la o unitate medicală și fiind diagnosticată cu fimoză, necesitând internare și intervenție chirurgicală. Pentru protejarea vieții private. Nu vor fi comunicate date sau informații care pot conduce la identificarea acestor persoane. Față de inculpat a fost dispusă măsura reținerii și a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, de la 6 octombrie 2026 până pe 4 decembrie 2026, iar printre obligațiile stabilite se află și interdicția de a desfășura activități de montare a bijuteriilor pe corp și body piercing, precum și orice activitate din sfera profesiei de medic chirurg plastician, inclusiv proceduri investigate în cauză. Necesitatea măsurii preventive a fost fundamentată, între altele, pe continuarea activității după efectuarea perchezițiilor și riscul pentru sănătatea persoanelor asupra cărora ar fi fost realizate aceste intervenții. Cercetările sunt efectuate în continuare de organele de cercetare din cadrul I.P.J. Serviciul de Investigare a Criminalității Economico-Financiare, sub coordonarea procurorului de caz. Totodată, precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurilor preventive sunt etape ale procesului penal care nu înlătură prezumția de nevinovăție de care inculpatul beneficiază până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”.
Riscurile nu sunt de ignorat
Dr. Ștefan Nițu, medic chirurg și vicepreședintele Colegiului Medicilor din Constanța, a explicat pentru Focus Press faptul că procedurile de acest tip sunt cunoscute în practica medicală, însă nu sunt lipsite de riscuri.
Medicul subliniază în primul rând o diferență esențială: faptul că o procedură există și este cunoscută în medicină nu înseamnă că poate fi efectuată de oricine și oriunde.
Dr. Ștefan Nițu: „Procedurile sunt recunoscute ca proceduri medicale/chirugicale acceptate dar nerecomandate din cauza riscurilor la care se expun pacienții ulterior”. Medicul explică faptul că intervențiile invazive presupun condiții medicale stricte și personal calificat: „Toate aceste intervenții se fac în mediu steril, controlat, de către persoane avizate și cu drept de practică medicală: chirurg, plastician, urolog, etc…” Iar riscurile nu se limitează la o reacție locală sau la un rezultat estetic nesatisfăcător.
„Complicațiile apărute imediat pot duce la necroze extinse ce pot pune în pericol atât organul, cât și viața. Pe termen lung aceste implanturi sau injectări pot duce la tulburări funcționale, cicatrici vicioase, migrarea materialelor folosite. Am văzut asemenea leziuni în principal la deținuți care le făceau în penitenciar, în condiții improprii și cu leziuni teribile atât imediat, cât și pe termen lung. Inițial erau în scop inițiatic, ulterior a devenit o modă”.
De ce este atât de riscantă o intervenție făcută în afara mediului medical?
Dincolo de problema juridică a exercitării fără drept a unei profesii, există problema fundamentală a siguranței pacientului. O intervenție în care se face o incizie în țesut și se introduce un corp străin nu este echivalentă cu un piercing obișnuit. La fel, injectarea unei substanțe pentru modificarea volumului țesuturilor presupune cunoașterea anatomiei, a produsului utilizat, a tehnicii de injectare și a modului în care trebuie gestionată o eventuală complicație.
În cazul implanturilor, organismul poate reacționa la materialul introdus. Pot apărea inflamații, infecții, deformări sau migrarea implantului. Îndepărtarea unui corp străin introdus sub piele poate presupune, la rândul său, o nouă intervenție și o nouă leziune tisulară.
În cazul injecțiilor cu acid hialuronic, problema nu este doar ce substanță este injectată, ci și unde, cât și cum este injectată. O procedură efectuată fără evaluare medicală și fără posibilitatea de a interveni imediat în cazul unei complicații poate transforma o intervenție electivă într-o urgență.
În cazul de la Constanța, procurorii susțin deja că una dintre persoanele care au apelat la astfel de intervenții a ajuns ulterior la o unitate medicală, unde a fost diagnosticată cu fimoză, fiind necesară internarea și intervenția chirurgicală.
Este, însă, important de precizat că stabilirea unei legături medicale definitive între procedura efectuată și diagnosticul ulterior aparține medicilor și, după caz, organelor judiciare, pe baza documentelor și expertizelor.
„Salon de tatuaj și piercing” nu înseamnă cabinet medical
Un alt aspect important al cazului este diferența dintre autorizația sanitară pentru activități de tatuaj/piercing și dreptul de a efectua acte medicale. Potrivit informațiilor furnizate de DSP Constanța, instituția a efectuat mai multe controale la unitatea respectivă.
În noiembrie 2024, la un control a fost constatată desfășurarea activității fără autorizație sanitară de funcționare, iar operatorul economic a fost sancționat cu 40.000 de lei. Ulterior, în februarie 2025, unitatea a obținut autorizație sanitară pentru activități de tatuaj și piercing, în condițiile și pentru activitățile pentru care fusese solicitată autorizarea. Această autorizație nu reprezenta însă o autorizare pentru efectuarea de acte medicale.
DSP a transmis că autorizarea sanitară pentru tatuaj și piercing nu conferă dreptul de a efectua intervenții de chirurgie estetică, injectări sau alte proceduri rezervate personalului medical calificat. În februarie 2026, DSP a primit și o sesizare referitoare la activitatea desfășurată în unitatea respectivă. La prima deplasare a echipelor de control, reprezentanții instituției nu au putut avea acces în interior.
În iulie 2026, echipele DSP au revenit împreună cu reprezentanții IPJ DICE. Potrivit instituției, au fost constatate neconformități, au fost dispuse măsurile legale, activitatea unității a fost închisă, iar autorizația sanitară de funcționare a fost retrasă.
Salonul promova proceduri pentru modificarea organului genital
Imaginile puse la dispoziție în cadrul documentării acestui caz arată că, în materialele de prezentare ale unității, erau promovate servicii care depășeau sfera unui piercing obișnuit. Apar, între altele, servicii precum „Piercing genital”, dar și o secțiune intitulată „Îngroșare Genitală Masculină și Alungire Relativă cu Acid Hialuronic”.
În lista de servicii sunt prezentate inclusiv proceduri precum: „Îngroșare Gland Penian”; „Îngroșare Parțială – 10 ml (fără gland)”; „Îngroșare Totală cu Gland Penian”; „Invincible Giant Combo (bile + gland)”; „Invincible Nasty Combo (bile + piercing)”; „Invincible Unique Combo (fără gland piercing)”. Tarifele pentru aceste proceduri, ajungând la câteva mii de lei.
Aceste materiale sunt relevante în contextul anchetei deoarece procurorii susțin că activitatea ar fi inclus tocmai implanturi genitale cu bile din silicon și injectări de acid hialuronic pentru volumizare.
Totodată, existența unei prezentări comerciale a unei proceduri nu reprezintă, prin ea însăși, dovada că fiecare persoană care a accesat-o a suferit o complicație. Tocmai de aceea, procurorii spun că persoanele din cele 433 de declarații urmează să fie identificate și verificate.
De la „modificare corporală” la act medical
Există o diferență importantă între o modificare corporală superficială și o procedură care presupune incizia țesuturilor, introducerea unui corp străin sau injectarea unei substanțe în organism. În momentul în care se folosește un bisturiu, se administrează anestezic injectabil, se introduc materiale sub piele sau se injectează substanțe în țesuturi, riscurile medicale cresc considerabil.
În astfel de situații, pacientul nu are nevoie doar de cineva care știe să efectueze tehnic o procedură. Are nevoie de cineva capabil să: evalueze dacă persoana este eligibilă pentru intervenție; cunoască anatomia zonei; recunoască rapid o complicație; lucreze în condiții sterile; gestioneze o reacție adversă; stabilească ce trebuie făcut dacă apare o infecție, o leziune vasculară sau tisulară; urmărească pacientul după procedură; să intervină medical atunci când rezultatul nu este cel așteptat. În cazul unei persoane fără pregătire medicală, problema este tocmai lipsa acestui lanț de siguranță.
Cât de periculoase pot fi bilele implantate în organul genital?
Potrivit medicului chirurg Ștefan Nișu, implanturile de acest tip pot genera complicații atât imediat, cât și la distanță. Printre problemele indicate de medic se află infecțiile și necrozele în faza acută, iar ulterior cicatricile vicioase, tulburările funcționale și migrarea materialului.
Un corp străin introdus sub piele nu rămâne neapărat în poziția în care a fost plasat. Dacă materialul migrează sau apare o reacție inflamatorie, pacientul poate ajunge să aibă nevoie de o nouă intervenție pentru îndepărtare.
Iar intervenția de îndepărtare poate fi mai dificilă decât implantarea inițială. În cazul anchetat la Constanța, procurorul vorbește explicit despre îndepărtarea implanturilor prin incizii.
Aceasta înseamnă că, în anumite situații, pacientul ajunge să suporte practic două intervenții: una pentru introducerea materialului și alta pentru scoaterea lui.
Acidul hialuronic nu înseamnă automat „fără risc”
Acidul hialuronic este folosit în numeroase proceduri medicale și estetice, însă acest lucru nu înseamnă că orice injectare este lipsită de pericole. Produsul, concentrația, cantitatea, locul injectării și tehnica utilizată contează.
Într-o zonă anatomică extrem de vascularizată și sensibilă, o injecție efectuată necorespunzător poate avea consecințe serioase. Mai mult, dacă apare o complicație, pacientul trebuie să aibă acces la evaluare medicală și la tratamentul adecvat.
Așadar, întrebarea corectă nu este doar „este acid hialuronic?”, ci și: cine îl injectează? Ce produs folosește? Unde îl injectează? În ce condiții? Ce cantitate? Ce face dacă apare o complicație?
433 de declarații și un caz medical care a ajuns la operație
Unul dintre cele mai importante elemente din dosar este numărul documentelor descoperite în urma perchezițiilor. 433 de declarații pe proprie răspundere au fost identificate, potrivit procurorului, documente completate de persoane pentru proceduri care, conform anchetei, intrau în sfera actului medical.
Aceste persoane urmează să fie identificate și verificate. Nu înseamnă că toate cele 433 de persoane au suferit complicații. Nu înseamnă nici că toate au beneficiat de proceduri genitale. Dar numărul arată amploarea pe care anchetatorii încearcă să o stabilească.
Mai ales că, potrivit procurorului, au fost documentate activități desfășurate și după perchezițiile din 23 iulie 2026, cel puțin în lunile septembrie și octombrie.
Ce riscă bărbații care apelează la asemenea proceduri?
Din punct de vedere medical, riscurile pot fi împărțite în mai multe categorii.
1. Infecții
Orice incizie sau introducere a unui material în organism creează un risc de infecție. Riscul crește atunci când procedura nu este efectuată într-un mediu medical controlat.
2. Necroză
Este una dintre cele mai grave complicații menționate de medicul chirurg. Necroza înseamnă distrugerea țesutului. În cazuri extinse, poate pune în pericol funcția organului și chiar viața pacientului.
3. Cicatrici și deformări
O intervenție incorect efectuată poate lăsa cicatrici vicioase și modificări permanente ale formei organului.
4. Migrarea implanturilor
Bilele sau alte materiale introduse sub piele se pot deplasa, ceea ce poate produce deformări, durere și alte complicații.
5. Tulburări funcționale
Potrivit medicului Ștefan Nișu, astfel de intervenții pot determina, pe termen lung, tulburări funcționale.
6. Complicații după îndepărtarea implanturilor
Scoaterea unui implant nu este întotdeauna o procedură simplă. În cazul investigat de procurori, una dintre persoanele implicate ar fi avut nevoie de internare și intervenție chirurgicală după îndepărtarea implanturilor, fiind diagnosticată cu fimoză.
„Inițial erau în scop inițiatic, ulterior a devenit o modă”
Afirmația medicului Ștefan Nițu oferă și o perspectivă asupra fenomenului. El spune că a întâlnit astfel de leziuni în special la persoane private de libertate, unde implanturile erau realizate în condiții improprii: „Am vazut asemenea leziuni în principal la deținuți care le făceau în penitenciar, în condiții improprii și cu leziuni teribile atât imediat, cât și pe termen lung. Inițial erau în scop inițiatic, ulterior a devenit o modă”.
Trecerea de la o practică de nișă la una promovată comercial schimbă însă fundamental problema. Un bărbat care caută o astfel de intervenție pentru motive estetice sau sexuale poate privi procedura ca pe o simplă „modificare corporală”. Din punct de vedere medical, însă, o incizie, un implant sau o injectare reprezintă o intervenție asupra țesuturilor.
Cazul penal nu este încă o condamnare
Femeia cercetată în acest dosar a fost reținută inițial pentru 24 de ore, iar ulterior față de aceasta a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, în perioada 6 octombrie – 4 decembrie 2026. Printre obligații se află și interdicția de a desfășura activități de montare a bijuteriilor pe corp și body piercing, precum și orice activitate din sfera profesiei de medic chirurg plastician, inclusiv procedurile investigate.
Ancheta continuă, iar autoritățile urmează să stabilească exact numărul persoanelor asupra cărora ar fi fost efectuate procedurile, natura acestora și eventualele consecințe medicale. Este esențială și prezumția de nevinovăție: faptul că o persoană este cercetată penal, că este reținută sau plasată sub control judiciar nu înseamnă că este vinovată definitiv. Vinovăția poate fi stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Dincolo de preț, de promisiunea unui rezultat spectaculos sau de fotografiile de promovare, există o întrebare mult mai importantă: Dacă ceva merge prost, cine mă poate salva? Într-un cabinet medical, răspunsul este parte din însăși procedura medicală: există personal calificat, protocoale, instrumentar adecvat, posibilitatea evaluării pacientului și, în cazul unei complicații, acces la tratament.
Într-un salon care nu are dreptul să efectueze acte medicale, acest lanț poate lipsi complet. Iar după cum avertizează medicul chirurg Ștefan Nițu, consecințele nu se rezumă neapărat la un rezultat estetic nereușit.
Pot însemna cicatrici permanente, tulburări funcționale, migrarea materialelor, necroză, intervenții chirurgicale ulterioare și, în cazurile grave, un risc real pentru viața pacientului. Cazul de la Constanța va trebui să stabilească exact ce s-a întâmplat cu fiecare persoană care a apelat la aceste proceduri. Însă, până la finalizarea anchetei, mesajul medical este deja unul foarte clar: o procedură care presupune bisturiu, implantarea unui corp străin sau injectarea unei substanțe în țesut nu devine mai sigură doar pentru că este prezentată drept „beauty”, „piercing” sau „modificare corporală”.
Iar pentru bărbații care iau în calcul asemenea intervenții, diferența dintre o modificare corporală și o procedură medicală poate fi, în anumite situații, diferența dintre un rezultat temporar nesatisfăcător și o urgență medicală cu consecințe permanente.
Alexandra VASILE
