„Vedeta” ultimei perioade a fost, fără îndoială, Spitalul Clinic de Urgență Constanța. Cazuri despre care aparținătorii unor pacienți și opinia publică (o anumită parte) cred că au fost gestionate eronat de cadrele medicale ne țin, în aceste zile, cu atenția îndreptată spre unitatea sanitară care deservește nu doar județul Constanța, ci și județe limitrofe.
S-a vorbit, în aceste zile, în funcție de fiecare caz în parte (pacient cu anevrism, copii în moarte cerebrală, tânără cu pareză facială, probabil din cauza unui atac de panică, femeie cu dializă), despre medici care nu comunică suficient cu aparținătorii, care nu ar acorda suficientă atenție pacienților, care refuză transferuri, care nu aprobă o a doua opinie medical ș.a.m.d.
Problema este că pacientul din România nici nu-și cunoaște foarte bine drepturile. În afară de cazurile critice, când pacientul riscă să moară dacă este aprobat transferul la un alt spital, trebuie subliniat că nimeni nu ține pe nimeni legat de patul de spital. Oricine este nemulțumit de supra-aglomerarea din Spitalul Județean Constanța sau de serviciile de aici are la îndemână mai multe variante. Unele presupun un efort financiar din partea pacientului (dacă își permite!), adică un spital privat, altele sunt reglementate clar în legi și se referă la posibilitatea de a merge la orice spital de stat dorești (în Constanța, București etc.) dacă sunt întrunite anumite condiții.
Însă, până la a face precizări, pe scurt, despre cum se realizează transferul de la Spitalul Județean Constanța la un spital de rang similar – să zicem, în București – facem câteva precizări care au legătură și cu tânăra care s-a filmat în spital spunând că are nevoie de ajutor și că nu se simte bine. În “ajutorul” tinerei a pornit o mini-armată de tiktokeri și politiciana Maria Saioc. Persoanele în cauză au ajuns în Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului solicitând să fie externată pacienta, să fie trimisă în altă parte unde să primească îngrijiri mai bune etc. În tot acest timp, pacienta nu mai era în Urgență, ci se afla într-o secție de specialitate a spitalului, cu o perfuzie în mână. După cum susținea ea, nimeni nu se mai interesase de starea ei de ore bune. Și-atunci, ce putea face? Putea cere, nefiind caz grav (după opinia medicilor), externarea pe semnătură și proprie răspundere. Sau cerea o a doua opinie medicală ori transfer la o unitatea similară ca rang cu Spitalul Județean Constanța – însă, în această situație, trebuia să îndeplinească niște condiții. Și, atenție!, transferurile se realizează între spitale de stat. Transfer de la stat la privat nu este posibil, așa încât tânăra ar fi trebuit să solicite externare, pentru ca apoi, liberă de orice relație cu Județeanul, să meargă, pe cont propriu, la o unitate medicală privată. Ceea ce a și făcut până la urmă.
La modul general, explicăm cum poate avea loc o externare, conform documentelor consultate de Focus Press – documente care reglementează, în baza legilor din România, funcționarea Spitalului Județean Constanța (și nu numai):
- Pacientul poate fi externat la cerere , după ce în prealabil a fost informat de consecințele asupra stării de sănătate;
- Externarea se face de către medicul curant sau de gardă, la cererea expresă a pacientului sau a aparținătorilor acestora. Aparținătorii fac solicitarea în cazul minorilor sau a pacienților fără discernământ;
- Pacientul/aparținătorul completează un formular de consimțământ privind externarea la cerere. La externarea făcută la cerere, primește aceleași documente ca atunci când se externează.
Există și situații extreme, când medicul poate decide externarea pentru că pur și simplu pacientul refuză să coopereze, să urmeze tratamentul ș.a.m.d. – n.r.
Cum se face un transfer:
- Prin decizie medicală. În această situație, scopul principal al transferului este asigurarea asistenței medicale optime pentru pacient. Examinările și toate manevrele vor fi consemnate în fișa pacientului. O copie fișei însoțește pacientul la unitatea unde este transferat. Acceptul pentru transfer se obține de la spitalul care primește pacientul, înaintea începerii procedurii de transfer.
- Medicul curant/de gardă va completa fișa de transfer, iar aceasta cuprinde informații despre secția în care este internat pacientul și date de contact ale medicului care l-a avut în grijă, precum și despre spitalul/ secția care îl va prelua.
Așadar, chiar dacă un medic din Județean ajunge la concluzia că pacientul său are șanse mai mari de recuperare/ poate beneficia de servicii mai bune în altă parte, trebuie ca spitalul care urmează să primească pacientul… să își dea acordul, să aibă locuri disponibile. Există și cazuri, după cum spun aparținători, în care au găsit ei înțelegere de la medici din alte spitale, numai că cei de la Constanța au refuzat transferul. Această chestiune este, desigur, discutabilă și poate avea la bază mai multe motive, însă, cele redate anterior reprezintă strict pașii legali care sunt de urmat în cazul transferurilor – n.r.
Pentru cei care doresc să se documenteze mai mult în legătură cu acest subiect: de consultat Ordinul nr. 1091/2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic. Acest ordin conține toate detaliile și scenariile legate de transfer interclinic.
Alexandra CUCU
Citește și:
Corpul de Control din Ministerul Sănătății ajunge la Spitalul Județean Constanța
