Ia românească reprezintă o expresie a identității naționale, un simbol al creativității populare și o mărturie vie a valorilor transmise din generație în generație. Fiecare cusătură, fiecare motiv ornamental și fiecare combinație de culori poartă în sine povești despre comunitate, credință, respect pentru tradiții și apartenență culturală. Ziua Universală a Iei, celebrată anual pe 24 iunie, de Sânziene, este un prilej de bucurie și mândrie pentru toți românii. Ia tradițională este o adevărată carte de identitate culturală, purtând în cusăturile sale povești, simboluri și valori moștenite din străbuni. În acest context, am discutat, într-un interviu acordat publicației Focus Press, cu profesoara Vasilica Mitu, coordonatoarea Grupului Folcloric al Școlii Gimnaziale „Grigore Moisil” din Năvodari, un neobosit promotor al tradițiilor populare și al educației prin cultură.
Discuția noastră evidențiază rolul esențial pe care școala, familia și comunitatea îl au în păstrarea și transmiterea moștenirii culturale către noile generații, precum și importanța manifestărilor dedicate valorificării și promovării patrimoniului cultural românesc. Crescută într-un mediu în care tradițiile, cântecul popular și portul românesc ocupau un loc de cinste, dascălul și-a asumat de-a lungul carierei misiunea de a cultiva în rândul elevilor respectul pentru valorile autentice ale neamului românesc.
Prin activitățile artistice, proiectele educaționale și participarea constantă la manifestări culturale, Vasilica Mitu contribuie activ la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial, convinsă că educația reprezintă cea mai sigură cale prin care tradițiile pot rămâne vii într-o societate aflată într-o continuă transformare.
În viziunea sa, frumusețea iei românești, bogăția simbolurilor cusute pe pânză și emoția cântecului popular au puterea de a-i apropia pe copii de rădăcinile lor și de a le consolida sentimentul de apartenență la comunitate și la identitatea românească.
Reporter: Doamnă prof. Vasilica Mitu, care considerați că este semnificația culturală și identitară a iei românești în contextul societății contemporane și de ce este important ca această tradiție să fie promovată în rândul tinerelor generații?
Prof. Vasilica Mitu: Ia, piesa centrală a costumului tradițional românesc, este mult mai mult decât un simplu articol de îmbrăcăminte. Aceasta reprezintă o emblemă a identității naționale, o moștenire culturală și un simbol al feminității și frumuseții. În ultimii ani, ia a cunoscut o revitalizare remarcabilă, devenind un obiect de cult în moda contemporană. Educația joacă un rol esențial în transmiterea și conservarea tradițiilor și valorilor culturale. Prin educație, tinerii sunt învățați să respecte moștenirea culturală și să găsească modalități de a o integra în lumea modernă. Astfel, educația facilitează și inovarea, permițând reinterpretarea și adaptarea tradițiilor la un context în continuă schimbare, fără a compromite esența acestora.
Reporter: De-a lungul activității dumneavoastră didactice și culturale, ați devenit un autentic promotor al valorilor tradiționale și al portului popular românesc. Ce vă motivează să continuați această misiune și cum credeți că poate fi stimulat interesul tinerilor pentru patrimoniul cultural național într-o societate aflată într-o continuă schimbare?
Prof. Vasilica Mitu: M-am născut la sat și încă din copilărie am cunoscut cântecul popular, tradițiile, costumul popular, cărora familia mea și comunitatea au reușit să le dea importanța meritată. Când am devenit dascăl am considerat că este de datoria mea să transmit dragostea pentru valorile culturale românești copiilor. Pentru aceasta am organizat diverse activități menite să stimuleze interesul acestora pentru tradițiile poporului român.
Reporter: Evenimentul dedicat Zilei Universale a Iei, organizat de compartimentele Bibliotecă și Evenimente Culturale din cadrul Primăriei Năvodari, a reunit comunitatea în jurul valorilor tradiționale. Cum apreciați impactul unor astfel de manifestări asupra conservării și promovării patrimoniului cultural local și național?
Prof. Vasilica Mitu: La Năvodari ne-am bucurat de-a lungul anilor de implicarea activă a Primăriei în marcarea unor evenimente cultural-artistice și de dăruirea doamnelor Gabriela Ica Roșca și Victoria Radu în organizarea și desfășurarea acestora. Impactul acestor evenimente este considerabil pentru că reușesc să adune laolaltă copiii, părinții, bunicii dar și comunitatea locală reușind să promoveze o coeziune de durată care depășește limitele timpului. Astfel patrimoniul cultural local și național este transmis mai departe.
Reporter: În activitatea dumneavoastră de coordonator al Grupului Folcloric al Școlii Gimnaziale „Grigore Moisil” din Năvodari, prin ce metode reușiți să cultivați interesul elevilor față de portul popular și să le transmiteți dragostea pentru folclorul românesc?
Prof. Vasilica Mitu: Pur și simplu prin frumusețea costumului popular, pe care copiii adoră să îl îmbrace, bineînțeles mă bucur și de susținerea părinților care iubesc la rândul lor costumul și cântecul popular. Aleg cântece populare cu linii melodice atractive și le insuflu dorința de a urca pe scenă și de a deveni artiști. Când faci ceva cu dăruire deplină este imposibil să nu reușești!
Reporter: Ia este adesea considerată un simbol al creativității și al spiritualității românești. Care sunt elementele definitorii ale acestei piese vestimentare care îi conferă unicitate în patrimoniul cultural european?
Prof. Vasilica Mitu: Ia românească autentică este brodată manual, confecționată din materialele de bază: pânză de cânepă, borangic, in, arnici, lâniță și decorată cu motive tradiționale românești. Ia sau „cămașa cu altiță” face parte din portul popular românesc al femeii și leagă istoria de odinioară de istoria actuală a noastră, a tuturor. Ea reușește prin motivele și simbolurile brodate să exprime apartenența la o comunitate, la o regiune, să exprime stări sufletești și evenimente importante sau uzuale din viața omului (nunți, botezuri, sărbători religioase, statusul marital, zona de apartenență), precum și modificări care apar odată cu influențele venite dinspre lumea orașului. Frumusețea iei românești a depășit granițele țării. Aceasta apare reprezentată în tablourile pictorului Henri Matisse, cel mai cunoscut tablou fiind La blouse roumaine, realizat în 1934. De asemenea, pictorul Constantin Daniel Rosenthal a pictat-o pe Maria Rosetti în România revoluționară purtand ie și năframă. De-a lungul timpului, ia a atras atenția a numeroși artiști: celebrul designer internațional Yves Saint Laurent a dedicat o întreagă colecție inspirată de ia românească, în anii `80.
Reporter: Cum percep elevii pe care îi îndrumați legătura dintre tradițiile populare și identitatea lor culturală și în ce măsură activitățile artistice contribuie la consolidarea acestei relații?
Prof. Vasilica Mitu: Suntem români! Activitățile artistice au un rol esențial la formarea identității culturale. Prin cunoașterea portului popular, a folclorului, a datinilor și obiceiurilor înaintașilor noștri copiii încep încet, încet să înțeleagă că aparțin unui neam, că sunt într-o strânsă relație cu toți cei ce își spun români.
Reporter: În opinia dumneavoastră, ce rol are Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din Năvodari în transmiterea valorilor tradiționale și în formarea respectului pentru patrimoniul cultural imaterial al României?
Prof. Vasilica Mitu: Prin proiectele pe care le derulăm în Școala Gimnazială „Grigore Moisil”, desfășurăm foarte multe activități menite să transmită valorile tradiționale și culturale ale poporului român tinerei generații. Aș enumera aici Cercul de Chitară, condus de doamna profesor Corina Craiu, de Dansuri Populare, condus de domnul profesor Emil Bârnat, corul școlii, condus de domnul profesor Silviu Dumitrașcu, al Grupul Folcloric al Școlii Gimnaziale „Grigore Moisil”, condus de subsemnata. La toate clasele se organizează serbări la care participă familiile elevilor. În cadrul celor două concursuri „Clasa de top” pentru gimnaziu și „Juniori în competiție” pentru învățământul primar se desfășoară adevărate spectacole, elevii punând în scenă elemente de tradiție, cultură, artă.
Reporter: Participarea grupurilor folclorice la evenimente publice oferă vizibilitate tradițiilor locale. Cum contribuie astfel de apariții la dezvoltarea sentimentului de apartenență la comunitate în rândul copiilor și al tinerilor?
Prof. Vasilica Mitu: Când facem un spectacol îl facem pentru a fi împreună cu oamenii care ne văd și ne ascultă. Așa formăm o comuniune cu ceilalți și știm că aparținem unei comunități, o familie lărgită, un „acasă” mai amplu, iar copiii simt asta. Este în esența noastră de ființe sociale.
Reporter: Care este mesajul pe care doriți să îl transmiteți participanților la ediția 2026 a Zilei Universale a Iei și ce îndemn le-ați adresa tinerilor pentru a păstra vii tradițiile autentice românești?
Prof. Vasilica Mitu: Mesajul pe care aș dori să îl transmit participanților la această ediție a Zilei Universale a Iei este: „Priviți ce frumos ne stă în costumul tradițional și ascultați frumusețea cântecului popular! Haideți să ne îmbrăcăm mai des cu ia românească, să cântăm cântece și să dansăm românește!”
Reporter: Vă mulțumim!
Prof. Vasilica Mitu: Și eu vă mulțumesc!
Alexandra VASILE
Citește și:
