Anticii continuă să ne surprindă cu fiecare descoperire arheologică. Cum era traiul lor, precum și ce credințe aveau rămân subiecte fascinante pentru cercetători. Știm că își adorau zeitățile, iar reprezentări ale acestora au fost descoperite și în bătrânul Tomis. Cel mai probabil, vom fi martorii altor descoperiri arheologice, întâmplător sau în momentul în care vor fi întreprinse noi săpături.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) deține în patrimoniu piese extrem de valoroase și unice. Astfel, există mai multe exemplare, în diferite mărimi, ale divinității venerate în lumea antică sub numele de Venus (la romani) și Afrodita (printre greci).
Un fragment de statuetă din marmură reprezentând-o pe zeița Afrodita a fost descoperit pe 11 iulie 2013, pe strada Traian, la intersecția cu strada Petru Rareș, din Zona Peninsulară a Municipiului Constanța.
Arheologul Octavian Mitroi, din cadrul MINAC, cel care a făcut descoperirea, a vorbit pentru Focus Press despre aceasta, mai ales că statueta este exponatul lunii ianuarie al muzeului. Ea poate fi admirată la Edificiul Roman cu Mozaic, punct muzeal redeschis publicului, până la data de 15 februarie.
Statueta, a cărei înălțime inițială este estimată la circa un metru și realizată din marmură din insula Thassos datează din secolul al II-lea d.Hr. Specialiștii explică diferența dintre zeița greacă Afrodita și zeița romană Venus, evidențiind sincretismul religios dintre cele două culturi. Afrodita era patroana dragostei și a navigației fiind, deci, foarte populară într-un oraș-port precum Tomis, deși, în mod surprinzător, statui de cult ale zeiței nu au fost încă descoperite aici.
Arheologii speră ca, în viitor, să descopere și o statuie de cult, în mărime naturală. Totodată, este subliniată importanța cercetărilor arheologice în Constanța, sit arheologic protejat, în contextul dezvoltărilor urbane accelerate. Exponatul va putea fi vizitat până pe 15 februarie, iar publicul este invitat să descopere și alte comori ale orașului la Edificiul Roman cu Mozaic.
„Ne aducem aminte cu toții când toate străzile din centrul vechi erau,,arate” până la anumite adâncimi și, previzibil, cu ocazia asta au fost făcute multe descoperiri arheologice. Eram și pe fondul emoțiilor proaspete ale descoperirii chiar în Piața Ovidiu, în fața statuii lui Ovidiu, a unui fragment de cadran solar din marmură, din secolul al II-lea d.Hr.
Îmi amintesc că îmi ziceam în sine că, în compensație pentru o descoperire atât de rară și de importantă, ar trebui ca măcar un an de zile să nu mai găsesc nimic deosebit. Și când colo, a doua zi, Venus – sau o parte din ea, ca să fim mai preciși – ne-a făcut o vizită după secole și secole.
Fragmentul de statuetă a fost descoperit la data de 11 iulie 2013 pe strada Traian, la intersecția cu strada Petru Rareș”, a declarat arheologul Octavian Mitroi.
Acest proiect din seria ,,Exponatul lunii” a beneficiat de participarea cercetătoarei Cristina Alexandrescu, de la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» care a identificat tipul statuar, sursa marmurei din care a fost lucrată statueta și a prezentat o propunere de reconstituire pe baza analogiilor cunoscute (adică sculpturi aparținând acestui tip aflate într-o stare mult mai bună de conservare). ,,Muzeul are in patrimoniul lui și alte astfel de reprezentări ale Afroditei, însă de dimensiuni mai mici decât mărimea naturală”, a mai precizat arheologul MINAC.
Afrodita – Venus, două zeități?
De ce poartă nume diferite? Atât în mitologia greacă, cât și în cea romană existau zeițe cu atribute asemănătoare: Afrodita la greci și Venus la romani.
„Vorbim despre zeițe diferite, cu atribute asemănătoare, din mitologiile a două popoare. Grecii și romanii au intrat în contact unii cu alții, fiind civilizații ale bazinului Mării Mediterane. Civilizația romană a fost puternic influențată cultural de cea greacă. Un poet roman spunea că Roma a cucerit Grecia cu armele, iar Grecia a cucerit Roma cu artele sale.
În urma acestui contact, s-a ajuns la un sincretism religios, ceea ce romanii numeau interpretatio romana. Zeitățile popoarelor cucerite erau asimilate pe baza asemănărilor cu cele din propriul panteon.
Așadar, nu vorbim despre aceeași zeitate, ci despre divinități diferite care simbolizează iubirea și feminitatea, deci cu atribute similare.”, a explicat arheologul.
Cultul Afroditei la Tomis
Arheologul Octavian Mitroi a mai precizat că Afrodita, pe lângă atributele legate de dragoste, era considerată și patroana navigației, lucru extrem de important într-un oraș-port precum Tomis. Legăturile Afroditei cu lumea corăbierilor erau profunde, pornind de la mitul nașterii zeiței din spuma mării.
„Cu siguranță, patronajul ei spiritual asupra iubirii și navigației era suficient pentru a-i asigura Afroditei o mare popularitate. Numai că, în mod curios, până acum, la Tomis, Afrodita este cunoscută numai sub formă de statuete, multe dintre ele fiind artă aplicată, nu lucrări sculpturale de sine stătătoare. Vă amintiți probabil de o altă reprezentare, mult mai cunoscută și mai bine conservată, a zeiței Afrodita, descoperită la Tomis în două etape: capul, în 1973, și restul corpului, în 2004.
În realitate, acea reprezentare este aplicată pe un picior de masă din marmură, făcând parte dintr-un ansamblu de mobilier antic, ceea ce numim artă aplicată. Este o ciudățenie, în stadiul actual al cercetării, că nu avem încă o statuie de cult a Afroditei, în mărime naturală sau chiar mai mare, amplasată într-un templu dedicat zeiței, la care oamenii să se fi rugat” – a spus Mitroi.
Loredana MIHAI
