Astăzi, pe 6 continente, în peste 50 de ţări, ia românească este purtată, celebrată și admirată, iar in România sunt Sânzienele sau Drăgaica, singura sărbătoare păgână admisă în calendarul creştin-ortodox care consemnează în aceeaşi zi şi pe Sfântul Ioan cel Nou şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.
De la strămoşii daci, la regine, pictori şi designeri celebri, ia a străbătut un drum lung în istorie. Dacă ştii să o “citeşti” ea poate spune povestea unui neam, iar dacă ştii să o porţi, ea poate fi un simbol al feminităţii universale.
Iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 a fost recunoscută oficial pentru prima dată în afara ţării, pe 24 iunie 2015, de Primăria Washington DC.
Astazi, femei de pe toată planeta vor purta ie, iar împreună vor forma o horă nemărginită a Drăgaicei, un cerc protector peste lume.
La Hanul Hora Românească din Eforie Sud, reprezentantele sexului frumos din Partidul Naţional Liberal au sărbătorit, în avans, Ziua Universală a IEI. Spun că nu se dau înapoi de la nici o sărbătoare și le place să reînvie tradițiile. „Ne-am decis să transformăm ziua de luni într-una a sărbătorii: Purtăm o IE, o cămașă sau un element național identitar. Ne fotografiem, surprindem bucuria momentului și ne simțim bine. Vremea s-a îmbunat în această zi (21 iunie) după zile de ploi torențiale și coduri portocalii și galbene de vreme rea„, au spus acestea.
„Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu” spuneau femeile când se apucau să coasă cămaşa populară.
Costumul popular românesc îşi are originile în vremea tracilor, geţilor şi dacilor, confecţionarea lui fiind transmisă din generaţie în generaţie, de la mamă la fiică, de la bunică la nepoată. Deşi nu se preda la şcoală, arta cusutului s-a păstrat şi a evoluat, iile fiind cele care au ajuns până în zilele noastre, pe care le regăsim în muzee, dar şi pe stradă, şi pe care le sărbătorim astazi, în Ziua Universală a Iei.
Ia, un ambasador de nădejde, parte a patrimoniului românesc, dar şi simbol al feminităţii universale
Cea mai importantă piesă a costumului popular femeiesc a ieşit din lada de zeste a străbunicii şi a intrat în atenţia reginelor României, a pictorilor şi fotografilor, dar şi a designerilor celebrii.
Regina Maria a României, dar şi Maria Tănase sau Smaranda Brăescu au fost printre primele personalităţi care au dus ia peste graniţele ţării. Regina Maria, o englezoiacă frumoasă, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, iubea costumul popular românesc pe care nu ezita sa-l îmbrace şi în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori.
Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist din România, era cunoscută în epocă pentru dragostea faţă de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în ţară cât şi în străinătate.
Mari artişti, precum Henri Matisse, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, au pictat ia românească, seduşi de frumuseţea şi autenticitatea ei.
De la galeriile de artă şi muzeele în care au fost expuse celebrele picturi, nu a mai fost decât un pas până la colecţiile designerilor internaţionali. Gucci, Jean Paul Gaultier, Galliano, Kenzo, Tom Ford (a reinterpretat ia din zona Sibiu), Yves Saint Laurent (1981 – colecţia “La blouse roumaine”), Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui, Philippe Guilet s-au inspirit, în colecţiile lor, din portul popular românesc. Kate Moss, Heidi Klum, Taylor Swift au păşit pe catwalk purtând aceste creaţii, iar celebra cântăreaţă Adele a apărut pe coperta revistei Vogue, îmbrăcată într-o bluza semnată Ford şi inspirată din portul popular românesc.
24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezatorul este considerat de însuşi Iisus Hristos ca fiind cel mai mare dintre cei născuţi din femeie, este ultimul şi cel mai însemnat prooroc al Vechiului Testament.
Sf. Ioan s-a născut, dupa făgăduinta lui Dumnezeu, la bătrânetea Elisabetei şi a preotului Zaharia. Naşterea sa a fost vestită de Îngerul Gavriil, cel care avea sa aducă şi vestea cea buna a naşterii lui Iisus Hristos. Sfântul Ioan a petrecut în pustiu, până în ziua în care a început sa propovăduiască pocainţa şi să pregatească calea lui Hristos.
Biserica a închinat Botezatorului cinci zile de pomenire. Sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan este atestată documentar în secolul al V-lea, când a fost fixată şi data Crăciunului cu sase luni în urma naşterii Sfântului Ioan.
A.V.
