România urmărește cu îngrijorare evoluția stării de securitate de la granițele Ucrainei, respectiv despre consolidarea prezenței SUA pe flancul estic al NATO și este pregătită să adopte, alături de aliați, cele mai potrivite măsuri defensive, în funcție de situația concretă.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, susține aprecierea față de angajamentul SUA pentru securitatea euro-atlantică și pentru întărirea posturii de apărare și descurajare la Marea Neagră, prin dislocarea Batalionului Stryker, respectiv a unor capabilități aeriene importante ale SUA în bazele din România și importanța unei abordări coerente, unitare și rapide în ceea ce privește luarea deciziilor la nivel aliat, în perspectiva reuniunii ministeriale NATO planificată pentru 16 – 17 februarie la Bruxelles.
„România nu este singură”, iar prezenţa trupelor NATO transmite un mesaj de unitate a Alianţei, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. El a mai spus că venirea celor 1.000 de militari americani suplimentari arată unitatea transatlantică şi angajamentul SUA de a apăra Europa. Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru NATO, a mai declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis. Stoltenberg a afirmat că aliaţii sunt deschişi la găsirea unei soluţii politice cu Rusia în privinţa crizei ucrainene.
Unde se pot adăposti cernăvodenii în cazul unui atac aerian? La Cernavodă sunt 11 adrese disponibile. Un loc pentru refugiu există la Primărie, iar altul la sediul Jandarmeriei. De asemenea, pe lista Inspectoratului General pentru Situații de Urgență figurează și Spitalul Orășenesc Cernavodă. Conform legislației în vigoare, la adăposturile din subsolul construcțiilor spitalicești, suprafața SAS-ului este determinată astfel încât să se asigure accesul cu targa.
Numai că adăposturile de protecție civilă din orașul Cernavodă sunt insuficiente pentru aproximativ 20.000 de locuitori. Spațiile sunt insuficiente, susține primarul Liviu Cristian Negoiță. În județul Constanța sunt peste 110 refugii. Municipiul Constanța dispune de 73 de adăposturi, Techirghiol are 14, Mangalia – 10 locuri, unul fiind în incinta Șantierului Naval DMHI, iar Eforie și Ovidiu dispun de câte un refugiu.
„Cernavodă are alt fel de adăposturi. Noi avem un sistem mai special. Adăposturile sunt insuficiente. Ele sunt gândite pentru personalul nostru operativ. Acestea sunt temporare, nu au nicio treabă. Unde să adăpostești 20.000 de locuitori. În fiecare an noi facem exerciții de evacuare, cu SNN, nu de adăpostire, pentru evenimente radioactive. Facem scenarii. Adăposturile la noi sunt la subsolul instituțiilor, nu la blocuri. Sunt spații mici. Să nu credeți că acolo se adăpostește tot orașul Cernavodă. Sunt 20.000 de locuitori și nu ai cum să-i adăpostești pe toți. Nu încap toți oamenii acolo. Unde să adăpostești 20.000 de oameni în subteran, în Cernavodă? Este imposibil”, a declarat, pentru Focus Press, Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă.
Edilul susține că la Cernavodă există planuri de evacuare, nu de adăpostire. „Sunt planuri de evacuare, nu de adăpostire. Adăpostirea se poate face pe o perioadă determinată și probabil că ea se referă, în mod expres, la factorii de decizie și la oamenii care să-și coordoneze activitatea în caz de dezastre. Aceste adăposturi sunt pentru situații de urgență. Acolo se adăpostește personalul operativ pentru gestionarea situației. În realitate, totul se face pe evacuare. Poate că ele se referă la situații de urgență de altă natură. Dacă a ars o casă sau dacă au fost inundate mai multe locuințe, eu trebuie să le ofer oamenilor un adăpost pe o perioadă determinată. Un loc poate fi și Sala de sport, unde le oferi oamenilor o masă caldă. Ce faci dacă, Doamne ferește, Centrala Nuclearelectrica explodează? Evacuezi oamenii, nu-i adăpostești”, a declarat Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat că adăposturile de protecție civilă sunt verificate cu regularitate: „Împreună cu Ministerul Afacerilor Interne am discutat asta, inspecția se face regulat. În fiecare an există un anumit calendar pentru această inspecție. Cele mai multe cred că aparțin de MAI, cele de protecție civilă, pentru cazuri de cataclism, situații de criză. Din perspectiva noastră, din MApN, acest lucru s-a făcut în ultimii ani foarte serios. Știm exact, suntem pregătiți pentru orice situație„.
Facem precizarea că administrația publică locală din Cernavodă pune accent pe un oraş modern, cu infrastructură dezvoltată, cu un sistem social calitativ şi echitabil, cu o economie bine calculată şi un mediu curat. Cernavodă a devenit, în ultimii ani, una dintre localitățile care urmărește să sporească nivelul de confort al cetățenilor în ceea ce privește reabilitarea termică a blocurilor de locuințe.
Conform „Normelor tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în cadrul construcțiilor noi”, realizarea, în timp de pace, unor astfel de adăposturi se avizează de Comandamentul Protecției Civile, direct sau prin inspectoratele de protecție civilă județene, potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 106/1996. Astfel, în subsolul unei clădiri se pot amenaja mai multe adăposturi separate, despărțite printr-un perete comun de aceeași grosime și rezistență ca și pereții de protecție exteriori. Capacitatea acestor adăposturi nu poate să depășească 150 de persoane. Subsolurile amenajate ca adăposturi de protecție civilă trebuie să fie etanșe, se pot folosi uși și obloane de protecție din beton armat.
Potrivit legii, capacitatea de adăpostire în cadrul construcțiilor noi se stabilește astfel:
a) la unitățile economice, pentru construcțiile noi și în cazul extinderii celor existente, în funcție de specificul acestora și posibilitățile de amenajare, până la asigurarea adăpostirii personalului stabilit pentru schimbul maxim în timp de război;
b) la construcțiile cu destinație de locuință, câte 1 metru pătrat suprafață utilă pentru fiecare persoană dar nu mai puțin de 9 metri pătrați suprafață totală;
c) la construcțiile spitalicești, câte 2 metri pătrați suprafață utilă. Capacitatea adăpostului se determină luând în calcul 2/3 din numărul de paturi;
d) la construcțiile social-culturale, administrative, școli de toate gradele, câte 1 metru pătrat suprafață utilă pentru fiecare persoană adăpostită. Numărul de persoane se determină considerând 2/3 din personalul administrativ și elevi. Capacitatea de adăpostire la adăposturile publice se stabilește în funcție de numărul de persoane rezultat din studiul de amplasare, alocându-se 1 metru pătrat suprafață utilă pentru fiecare persoană. Adăposturile din cadrul construcțiilor cu destinație de locuință sunt considerate adăposturi familiale.
Normele tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în cadrul construcțiilor noi le găsiți aici:
Alexandra VASILE
Citește și:
