Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat lista adăposturilor de protecție civilă din întreaga țară. Există câteva mii de locuri în care oamenii s-ar putea ascunde.
Discutăm despre un PDF de 62 de pagini în care se regăsesc nu mai puțin de 4358 de locuri unde oamenii s-ar putea ascunde la nevoie. Fiecare județ în parte deține astfel de adăposturi. Cele mai puține refugii sunt în județul Ialomița, numai 13 la număr. Trei dintre ele sunt în Urziceni, cinci la Slobozia, trei la Fetești și două la Țăndărei.
Adăposturile antiaeriene sunt verificate cu regularitate. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat că: „Împreună cu Ministerul Afacerilor Interne am discutat asta, inspecția se face regulat. În fiecare an există un anumit calendar pentru această inspecție. Cele mai multe cred că aparțin de MAI, cele de protecție civilă, pentru cazuri de cataclism, situații de criză. Din perspectiva noastră, din MApN, acest lucru s-a făcut în ultimii ani foarte serios. Știm exact, suntem pregătiți pentru orice situație”.
Câte adăposturi de protecție civilă sunt în județul Constanța
Județul Constanța pare a fi asigurat cu adăposturi de protecție civilă. Peste 100 de refugii în caz de atac asupra județului Constanței sunt disponibile pentru populație. Mai exact, Constanța dispune de 73 de adăposturi. Orașul Techirghiol are 14 refugii, unul fiind la Sanatoriul pentru copii.
Mangalia dispune de 10 locuri, unul fiind în incinta Șantierului Naval DMHI, iar Eforie și Ovidiu dispun de câte un refugiu.
La Cernavodă sunt 11 adrese disponibile, iar Valu lui Traian are 4. La Cernavodă un loc pentru refugiu există la Primărie, iar altul la sediul Jandarmeriei. Cernăvodenii se mai pot adăposti în caz de război la sediul spitalului, la liceul tehnologic, dar și la căminul cu locuințele CNE Cernavodă.
Lista completă cu adăposturile antiaeriene de pe teritoriul României poate fi consultată aici.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat marți, 8 februarie a.c., faptul că: „Suntem pregătiți de mult timp și avem mai multe locuri unde pot fi găzduiți soldații americani sau din cadrul altor forțe militare. Suntem pregătiți din perspectivă logistică dar și prin prisma celorlalte pregătiri specifice care se fac. În acest moment au venit deja pentru pregătiri peste 100 de soldați americani”.
Ministrul Apărării a mai spus că, alături de specialiștii români în logistică, americani se ocupă în aceste zile de pregătirea sosirii în țară a celorlalte trupe. „Asta înseamnă că nu va dura mult până vor veni și restul trupelor”, a explicat Dîncu.
El a arătat că “deocamdată nu există un singur loc, nu există, de asemenea, o hotărâre privind ziua exactă sau zilele exacte în care vor sosi”. “Noi suntem pregătiţi de câţiva ani pentru încartiruirea unor forţe multinaţionale, aşa cum sunt aceste battle group-uri despre care s-a vorbit. Deci suntem pregătiţi de mult timp şi avem mai multe locuri unde pot să fie încartiruiţi (…) Suntem pregătiţi de multă vreme din perspectivă logistică”, a explicat ministrul Apărării.
Alexandra VASILE
1. Încap câteva mii de oameni în adăposturi. 5-10 000 cel mult, în total. Orașele unde sunt instalate au sute de mii de locuitori. Bagi 10 000 în adăposturi, restul de 490 000 ce fac? Se înghesuie la intrare cu „pașaportul verde” în mână?
2. Epoca bombardamentelor strategice asupra orașelor cu scop de exterminare în masă a populației s-a terminat de multișor. Din al 2-lea război mondial mai exact.
Tehnologia era încă rudimentară și era nevoie de un escadron de bombardiere încărcate cu bombe ca să nimerească o singură fabrică de muniție,de exemplu. Erau folosite mai mult pentru a demoraliza populația civilă.
S-au dovedit ineficiente, în ciuda numărului mare de victime, pentru că nu afectau aproape deloc capacitatea militară a celor bombardați, în schimb afectau serios capacitatea de luptă a atacatorului prin pierderea unui mare număr de avioane. După 2-3 bombardamente rămâneau fără avioane.
3. Astăzi bombardamentele strategice se fac cu rachete, cu încărcătură convențională de mare putere sau nucleare. Până ajungi să te înghesui la intrarea în adăpost, s-a terminat deja totul.
4. La Dresda au murit înghesuiți în adăposturi mii de oameni, asfixiați de fumul generat de incendii sau arși de amestecul împrăștiat de bombele incendiare care s-a scurs peste ei în interior. Ai mai multe șanse în aer liber
5. De ce ne pregătim de război, mai exact? Asta ne lipsește?
chelul vrea tichie de margaritar noi nu ne outem caca de foame si ne pregatim de razboi santeti sanatosi la cap ?