Acesta este un editorial, iar rândurile care urmează am să vă rog să le trataţi cu seriozitate şi fără patimi.
Constatăm o degradare accentuată a limbajului celor din jur, exprimări nepotrivite şi comentarii presărate de injurii. Aproape toată lumea înjură acasă, în cercurile de prieteni, la muncă, în cadru restrâns; dar acest apetit spre vulgaritate a fost mutat pe reţelele de socializare, în public. E ca un concurs naţional „cine înjură mai tare/ cine jigneşte mai mult”. Cine conduce comunităţile? Cine sunt lideri de opinie? Oameni care jignesc şi înjură. Ăştia suntem noi? Până unde avem de gând să ducem trivialitatea? Până într-acolo încât să acceptăm şi chiar să aplaudăm derapajele de limbaj ale celor care ne conduc sau care sunt angrenaţi în campanii electorale?
Am citit un comentariu al unui funcţionar care intenţionează să candideze la Primăria Constanţa. Apoi, m-am uitat la comentariile oamenilor. Reacţiile lor m-au determinat să scriu aceste rânduri. Horia Constantinescu este pentru mulţi un model şi o speranţă de viitor primar. Cei care i-au citit postarea şi îl văd ca pe un model l-au aplaudat. Alţii, l-au înjurat. Iar postarea lui începe aşa: „Ma vad nevoit sa raspund domnului babu si lacheului acestuia, d.hapurnea, pentru articolul cerut de unul si scris de celalalt, pe nasturi, asa cum a procedat dorinel si cu alti ‘alesi’! Daca presa ar trebui sa aiba un pacala, acesta ar trebui sa fie hapurnica! Ii zici sa traga usa dupa el, iar el pentru firimitura potrivita, o face! (…)”.
Poate că ziaristul la care se referă şeful OPC este „lacheu” sau cum îi mai zice Horia Constantinescu – nu acesta este subiectul editorialului – , dar acesta este limbaj demn de un funcţionar, un candidat la primărie? Cum să îţi permiţi tu, ca model, ca om pe care funcţia te obligă să ai o anumită conduită, să arunci în public astfel de comentarii? Până unde tolerăm astfel de derapaje de limbaj?
Situaţia expusă mai sus nu este singulară, iar tocmai de aceea cred că este cazul să spunem: „Stop!, ajunge, cât de jos ducem discursul public, politic? Până unde ajungem cu lăturile pe care ni le vărsăm unii în capul celorlalţi?”. Haideţi să începem să ne controlăm limbajul şi atitudinile. Critica şi drepturile la replică pot fi formulate şi în termeni decenţi.
Pentru că spuneam că derapajul lui Horia Constantinescu nu este singular, am să vă reamintesc de primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, care a ajuns să fie aplaudat de cei mai mulţi dintre locuitorii municipiului inclusiv pentru comentariile presărate de injurii; oamenii îi găsesc acestuia scuze că îşi înjură contracandidaţii de mamă: “Aşa este el, vulcanic, ce, voi nu înjuraţi la nervi? Dar măcar face treabă” – e un comentariu al unui locuitor din Medgidia. M-a frapat. Apoi mi-am adus aminte de Mazăre. Mai ţineţi minte celebrul comentariu al unui constănţean: „Da, a furat, dar a făcut şi pentru noi?”. Cred că trebuie să depăşim stadiul acesta. Temperamentul nu este o scuză! Cred că cei care ajung în funcţii publice au şi obligaţia morală de a demonstra nu doar din punct de vedere profesional. Ei au şi obligaţia unui limbaj decent. De ce? Pentru că sunt modele. Sau, ar trebui să fie.
Mai departe: avem exemplul senatorului Tit-Liviu Brăiloiu care arăta semne obscene în Parlamentul României. Îi întreb pe cei care îl aplaudă pe Horia Constantinescu sau pe Valentin Vrabie: de ce pe aceştia doi sunt dispuşi să îi „ierte” pentru derapajele de limbaj, iar pe Brăiloiu nu? Vor spune: pentru că cei doi „fac treabă”. Eu cred că pot face treabă şi fără să-şi pună poalele-n cap şi fără să jignească pe cei care îi critică.
Sigur că am enumerat pe grabă, sigur că sunt multe alte exemple de oameni cu funcţii care au dus discursul politic la genunchiul broaştei. E timpul să spunem: ajunge!
Mi-am amintit: şi vicele Dumitru Babu, cel evocat de Horia Constantinescu, s-a adresat unui jurnalist spunând că „face umbră pământului degeaba”. Eu cred că astfel de comentarii nu mai au ce căuta în spaţiul public. Domnilor politicieni, fiţi exemple! Mulţumesc.
Alexandra CUCU





























Draga Alexandra, ce-i asa jignitor ca i-a spus unuia din breasla voastra, de care voi stiti ca se plimba dintr-o tabara in alta dupa cum bate vantul (cu bancnote), ca e Lacheu=”(Fig) Persoană care se manifestă ca o unealtă a intereselor cuiva.”
Chiar nu cred ca este decat o caracterizare, departe sa fie o jignire. Incomparabil cu taranoiul de Babu, ce a bruscat o doamna si se comporta cam peste tot ca un mare neghiob.
Zici ca s-a nascut intr-un oras pe care l-a mostenit! Ahh si stai putin ca Babu se joaca pe telefon si negociaza apartamente prin blocurile pt care livreaza autorizatii.