Poluarea aerului reprezintă o problemă de mediu deosebit de importantă, prin complexitatea sa generând multiple provocări legate de gestionarea și atenuarea efectelor sale. Emisiile de substanțe poluante sunt generate atât de activități antropice, cât și de surse naturale, pot fi emise direct în atmosferă, sau se pot forma în atmosferă și au impact asupra sănătății umane, a mediului înconjurător, a mediului construit și a climei. Poluanții atmosferici se pot forma sau pot fi transportați pe distanțe lungi și pot avea efecte negative asupra unor suprafețe întinse. Acțiunile de reducere a impactului poluării aerului necesită înțelegerea cauzelor care o produc, a modului în care poluanții atmosferici sunt transportați și transformați în atmosferă, și a modului în care aceștia afectează negativ sănătatea umană, ecosistemele și clima.
Zonele sensibile sunt acelea în care densitatea locuitorilor este crescută și implicit numărul surselor de emisie este mai mare în principal zonele locuite riverane drumurilor intens circulate, intersecțiilor și zonelor cu acumulare de surse de emisie ce pot accentua caracterul cumulativ al concentrațiilor și pot determina depășiri ale valorilor limită. Zonele sensibile sunt si din vecinătatea unor surse de emisii fixe cum ar fi instalațiile mari de ardere (CET), căi de trafic intens, etc.
Începând din anul 2008, supravegherea calităţii aerului în municipiul Constanţa s-a realizat prin măsurători continue, prin intermediul reţelei automate de monitorizare a calității aerului. Poluanţii monitorizaţi sunt cei reglementați de legislaţia română prin Legea calității aerului nr. 104/2011 care are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului față de efectele nocive ale poluării aerului și care impune valori limită pentru protecția sănătății umane și niveluri critice pentru protecția vegetației.
Scenariile de proiecție
Scenariul A – Scenariul de bază – în care s-au luat în calcul dezvoltarea normală a orașului și măsurile deja prevăzute și aflate parțial în curs de implementare sau deja implementate. Măsurile implementare sunt:
o “Reînoirea parcului auto al operatorului local de transport public cu 104 autobuze noi-euro 6”;
o “ Campanii de informare și conștientizare a populației cu privire la nivelul calității aerului și la implicațiile asupra sănătății umane”. În parcursul anilor 2018-2019, ADI Zona Metropolitană Constanța, împreună cu UAT Municipiul Constanța au organizat forumuri de mobilitate urbană durabilă, în cadrul cărora au fost prezentate exemple de bune practice pentru managementul calității aerului și propuse măsuri concrete privind îmbunătățirea mobilității urbane;
o Semnarea contractului de finanțare pentru proiectul “Îmbunătățirea mobilității în Municipiul Constanța, între Gara CFR și Stațiunea Mamaia”, prin Programul Operațional Regional.
Scenariul B – Scenariul de proiecție – Acest scenariu include măsuri suplimentare față de cele identificate pentru scenariul de bază, cu impact în reducerea emisiilor. Măsurile constau în:
o Suplimentare parc auto al operatorului local de transport public cu 41 autobuze electrice, pentru preluarea rutelor de microbuze private;
o Semnarea contractului de finanțare pentru proiectul “Îmbunătățirea mobilității în
Municipiul Constanța, între Gara CFR și Stațiunea Mamaia”, prin Programul Operațional Regional.
Propunerile de măsuri pentru calitatea aerului au fost selectate de Consultant din proiectele identificate în planurile de dezvoltare, potenţial a fi implementate până în anul 2024, ţinând cont şi de rezultatele obţinute în urma modelării dispersiei emisiilor de substanţe poluante pentru Scenariul deproiecție. Astfel, în urma modelării, se constată că pentru calitatea aerului este necesară implementarea de măsuri la sursele de emisie care au cea mai mare contribuţie la poluarea aerului, respectiv: ➢ Suplimentare parc auto al operatorului local de transport public cu 41 autobuze electrice, pentru preluarea rutelor de microbuze private ➢ Informarea continuă a populației prin forumuri și mass media locală, privind folosirea mijloacelor de transport în comun și folosirea de mijloace de transport nepoluante, precum și reducerea consumului de energie termică și electrică.
Efectele poluării aerului asupra sănătății umane
Aerul poluat reprezintă principalul factor de mediu cu risc pentru sănătatea umană. Poluarea aerului atmosferic și ambiental este, în general, un fenomen complex. Efectele poluării asupra sănătății umane depind de timpul de expunere, expunerea pe termen scurt (câteva ore sau zile) determinând afecțiuni acute, în timp ce expunerea pe termen lung (dea lungul unor luni sau ani) determină afecțiuni cronice. Impactul poluării aerului asupra sănătății umane poate fi cuantificat și exprimat ca mortalitate și morbiditate.
M.G.
