Sunt 140 de construcţii ilegale (beach-baruri şi terase) pe plaja dintre Mamaia şi Năvodari. Informaţia a fost confirmată de procurorul Teodor Niţă din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în cadrul unui interviu acordat Focus Press.
Procurorul care a gestionat demolarea de pe plaja din Faleză Nord dă de înţeles că acţiuni de acest gen ar putea să aibă loc şi pe raza oraşului Năvodari, în Mamaia Nord.
Teodor Niţă, care este şi expert de mediu al CE, evaluând în acest context mai multe ţări, s-a făcut remarcat, de-a lungul timpului, prin instrumentarea unor dosare “picante” – câteva dintre ele fiind prezentate şi în cadrul interviului –, dar şi dosare a căror problematică vizată este una deosebit de gravă: poluarea mediului înconjurător.
Deşi are de 3 ani de zile decizia de pensionare în buzunar, Niţă spune că are de gând să continue activitatea în cadrul Parchetului: „Este ceea ce-mi place, ceea ce consider că pot şi ştiu (…) Pot pleca când vreau, dar nu mă grăbesc”.
„Dacă ar fi după mine personal, numai între Năvodari şi Constanţa ar trebui făcute 140 (de demolări – n.r.). Din câte ştiu, pe raza Midiei-Năvodari, sunt 20 autorizate şi 160 de construcţii pe plajă. 140 sunt nelegale” – a spus Niţă, referindu-se la construcţiile ilegale de pe plajă.
Iată o parte din declaraţiile procurorului, oferite în cadrul interviului acordat în exclusivitate pentru Focus Press:
„Legea se aplică oricui, şi preşedintelui României, şi mie (…) Nimeni nu este mai presus de lege, aşa că nu am emoţii”;
„Nu se întâmple să ne sune pe noi, sunt glume (…) Să lămurim lucrurile: e o glumă cu telefonul la procuror. Acesta este un reflex foarte bun în societate: absolut nimeni nu îşi mai permite să sune la procuror, să facă lucruri de genul ăsta”;
„Eu cred că nici 15% din dosarele pe care le instrumentez nu au treabă cu telefoanele. Personal, folosesc tehnica asta când nu mai am altceva de făcut. Prefer documente, probatoriu clasic”;
„Am fost la o percheziţie undeva în Maramureş şi căutam nişte furnizori de deşeuri care erau botezate în documente concentrat de cupru, zinc, aur (…) şi când le spui poliţiştilor că mergi la clanuri în percheziţie le citeşti pe ochi: dacă mergi cu ei, e ok, e bine. Numai că atunci, când le-am spus la ce clan mergem, s-au cam înmuiat. După aia m-am prins că directorul firmei la care erau asociaţi liderii de clan era soţul şefei unei autorităţi publice. Soţul era directorul firmei exportatoare de deşeuri (…) A fost interesant să merg la percheziţii cu forţele (de ordine – n.r.) ale soţiei, la firma soţului”;
O altă istorisire dintr-un dosar „cu sare şi piper”, relatatat pe scurt de procurorul Teodor Niţă, a culminat cu un comentariu care stârneşte zâmbete: „Omul avea şapte neveste. Era de admirat că avea 7 neveste şi 7 soacre. E drept că, la audieri, l-am întrebat cum face faţă la 7 soacre (…) Când am mers la percheziţii, nevasta îl aştepta cu sarmale în foi de viţă…”;
„Eu am de trei ani de zile în buzunar, spre bucuria unora şi tristeţea altora, decizia de pensionare, pe care nu am de gând încă să o activez. Pot să mai stau încă 11 ani”;
„Sunt membru al reţelei europene de procurori de mediu. Este o chestiune onorantă. Am reuşit să implementăm reţeaua şi în România. Problema deşeurilor este dureroasă. Toată lumea se concentrează pe Covid şi păduri. E adevărat, dar pe lângă deşeuri, sunt glume proaste. Covid-ul mai stă o lună-două şi se duce. Apare Covid-20 şi se duce şi ăla. Pădurea… că se duce, e dureros, dar o poţi replanta. Dar gunoiul rămâne 1000 de ani”;
„Am oprit 2000 de vapoare cu gunoi care trebuia să fie ars în anumite cuptoare ale unor unităţi economice”;
„Referitor la dosarul de la Năvodari – un grup de investitori au vrut să aducă 320 de mii de basculante de gunoi toxic (…) Acolo e interesant că instanţa, în înţelepciunea ei, dădea o hotărâre prin care obliga fostul primar să dea autorizaţie pentru investiţie. Fostul primar s-a apărat: nu pot să dau, că depozitul e pe terenul altei societăţi (…) Între timp, termin ancheta, trimit în judecată, se anulează documentele, iar investitorii italieni se duc la CEDO. Au reclamat România la CEDO, că nu pune în aplicare decizia aia care a fost obţinută cu acte falsificate. Cu asemenea tupeu se duc la judecătorii europeni şi prezintă documentele false. Judecătorii europeni au condamnat România pentru că nu a pus în executare acea decizie. Agentul guvernamental al României nu a prezentat decizia Înaltei Curţi care a spus că documentele folosite de investitori sunt false (…) Cu toate astea, CEDO a condamnat România. România este condamnată că nu a dat autorizaţie, nici nu poate să dea pentru că documentele sunt false, dar nici nu există procedură de revizuire (…). Am adus la cunoştinţă departamentului de specialitate să sesizeze Comisia Europeană (…). Să se sesizeze Comisia Europeană: cum aţi condamnat voi România pe baza unor acte nule, ca rezultat al unei infracţiuni?”.
Declaraţii complete: în materialul VIDEO!
