În fiecare an, pe 14 noiembrie, este marcată Ziua Internaţională a Diabetului, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la diabetul zaharat. Tema campaniei globale de anul acesta este legată de importanţa cunoaşterii riscului de diabet zaharat tip 2, cu scopul de a sprijini întârzierea sau prevenirea instalării afecţiunii.
Diabet fără complicaţii este dezideratul Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Conform ultimelor date, în România 1 din 12 adulţi are diabet, în timp ce media europeană este de 1 din 11 adulţi. Se estimează că una din două persoane nu ştie că are diabet. Mai mult, 7 din 10 români ajung la medic în stadii avansate ale bolii.
„Diabetul zaharat este o problemă de sănătate publică majoră la nivel global, nu doar în România. Acţiunea de la Palatul Parlamentului are rolul de a atrage atenţia asupra faptului că diabetul zaharat este o afecţiune care necesită un efort amplu, comun şi susţinut din partea tuturor factorilor implicaţi – autorităţi publice, experţi, comunitatea medicală, asociaţii de pacienţi şi industria farmaceutică”, susţine Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
În toată lumea există o tendinţă de creştere a numărului de cazuri de diabet zaharat, iar situaţia din ţara noastră nu face excepţie. În ultimii ani, numărul de persoane diagnosticate a crescut alarmant. Cifrele în creştere sunt influenţate de mai mulţi factori, în strânsă legătură cu predispoziţia genetică, dar şi cu stilul de viaţă, cum ar fi sedentarismul, alimentaţia nesănătoasă, fumatul, consumul de alcool sau tulburările de somn. Cheia spre reducerea numărului de cazuri de diabet zaharat este prevenţia.
Dincolo de responsabilitatea fiecărui individ de a face alegeri sănătoase, diabetul este o problemă de sănătate publică. Reducerea prevalenţei presupune un proces de lungă durată care necesită colaborare între toţi actorii implicaţi din comunitatea de diabet pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru reducerea poverii diabetului zaharat.
În lipsa diagnosticării precoce sau a respectării indicaţiilor de tratament şi a optimizării stilului de viaţă recomandat de specialist, diabetul zaharat determină o serie de complicaţii grave, precum: neuropatie, retinopatie, boală cronică renală, afecţiuni cardiovasculare.
„În ultimii ani, numărul persoanelor cu diabet zaharat a crescut la nivel mondial. Prevalenţa acestei afecţiuni urmează un trend ascendent, estimându-se că în anul 2030, 643 de milioane de persoane vor fi deja diagnosticate cu diabet la nivel mondial, respectiv 67 de milioane de persoane, la nivel european.
Estimările Federaţiei Internaţionale de Diabet pentru anul 2045 sunt şi mai sumbre, preconizând că numărul persoanelor cu diabet să depaşească 783 milioane, adică 12,2% din populatia globală, respectiv să atingă aproape 70 de milioane de persoane, reprezentând 10,2% din populaţia europeană„, a declarat prof. dr. Gabriela Radulian, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Prevenţia nu este o activitate care se face doar prin implementarea unor măsuri prin care medicii de familie să dea sfaturi. „Acest lucru are un impact limitat. Dacă vrem să controlăm, abordarea trebuie să fie diferită. Şcoala şi educaţia este răspunsul corect. Dacă acest lucru se va face cum trebuie vom dezvolta comportamente nutriţionale sănătoase şi multe alte lucruri care previn îmbolnăvirile„, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii.
Persoanele diagnosticate cu diabet zaharat trebuie să respecte întocmai tratamentele prescrise şi recomandările medicilor specialişti, pentru a evita apariţia unor complicaţii grave ale acestei patologii.
„Am decis cu doamna profesor Radulian să lansăm împreună un task force, o iniţiativă care va avea rolul de a facilita un acces cât mai echitabil la servicii medicale. Îi mulţumesc doamnei profesor Radulian că a acceptat să conducă acest task force. Vom stabili împreună obiective clare şi transparente pentru toţi pacienţii cu diabet din România„, a declarat Andrei Baciu, preşedintele CNAS
Este binevenit un cadru legislativ dedicat, un program de prevenţie cu intervenţii definite în scopul contracarării riscului de îmbolnăvire prin diabet zaharat cu strategii pentru întârzierea complicaţiilor cronice. „Este o luptă comună atât pentru autorităţi, cadre medicale, pacienţi, societatea civilă, pentru că, altfel, nu vom putea ajunge la rezultatele aşteptate. Domnul Prim-ministru Marcel Ciolacu şi echipa sa vor fi parteneri reali şi responsabili pe acest drum, iar uşa va fi deschisă permanent pentru dialog şi identificarea soluţiilor cele mai bune pentru pacienţi şi familiile lor”, a declarat dr. Carmen Orban, consilier de Stat, Cancelaria Prim-ministrului.
Obiectivul OMS în acest an este de a evidenţia necesitatea unui acces echitabil la îngrijiri esenţiale, inclusiv prin conştientizarea modalităţilor prin care persoanele cu diabet pot reduce riscul de complicaţii şi de a menţiona, totodată, experienţele persoanelor cu toate formele de diabet pentru a-i ajuta pe cei afectaţi să ia măsuri, inclusiv de a căuta şi de a obţine îngrijirea necesară, a declarat dr. Caroline Clarinval, șeful Biroului de ţară al OMS în România.
Orice diagnostic precoce în diabet înseamna că prevenim complicaţiile. „Depinde doar de noi. Am auzit de boală, trebuie să aruncăm mesajele care spun că diabetul se vindecă. Să nu ne luăm după ce citim pe reţelele de socializare, ci după doctori. Încă mai avem doctori. Medicina de familie este placa turnantă în sănătate. Avem programe de sănătate şi specialiştii de bună calitate în Romania„, a declarat prof. dr. Adrian Streinu Cercel, preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat.
Este esenţial să înţelegem impactul dramatic al creşterii incidenţei diabetului asupra individului, asupra sistemului de sănătate şi asupra societăţii în asamblu. „Această problemă necesită o abordare multidisciplinară şi integrativă, precum şi un angajament solid intersectorial pentru a acţiona imediat”, a declarat dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial.
„Sunt bucuros că putem să discutăm despre informare şi educare. Vorbim de boli, de tratamente, cum prevenim să nu fim pacienţi . Am uitat să-i dăm copilului câte un măr, dar îi dăm bani pentru energizante. Trebuie să investim mai mult în educaţia populaţiei. În România, programul Naţional de Diabet a cunoscut o îmbunătăţire reală, există pompele de insulină şi senzorii, dar tot mai sunt multe de făcut”, a declarat Radu Gănescu, preşedinte COPAC.
„Diabetul are un cumul de factori de risc şi trebuie să educăm pacienţii asupra stilului de viaţă. Există dezinteres din partea populaţiei pentru examinările preventive şi trebuie să schimbăm acest lucru. Dar este nevoie şi de o educaţie a medicilor referitoare la modul în care îngrijim şi comunicăm cu pacienţii. Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume!„, a declarat dr. Daciana Toma, coordonatorul Grupului de lucru Diabet Zaharat, Nutriţie
O mare parte din populaţie ajunge la medic doar atunci când simte că are o problemă de sănătate. „Dar, cum diabetul, de cele ai multe ori se instalează fără simptome, mulţi ajung să fie diagnosticaţi abia atunci când apar complicaţiile. SRDNBM a demarat această campanie pentru a determina populaţia să se prezinte la medic pentru controalele de rutină, pentru a realiza screeningul diabetuui zaharat , monitorizarea acestuia, astfel încât să se reducă riscul apariţiei complicaţiilor„, a declarat în finalul conferinţei prof. dr. Gabriela Radulian, Preşedintele SRDNBM.
A.V.



























