O firmă aparținând unor afaceriști de top ai județului Constanța, se judecă, de câțiva ani, în instanță, cu Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile (CN ACN), întrucât refuză să plătească o chirie lunară care poate fi considerată ”simbolică”, raportat la veniturile încasate și la cifra de afaceri.
Vorbim despre SC Romtextil SA, o societate producătoare de fibre textile (saci de rafie și alte produse similare), cu sute de angajați și cifră de afaceri de zeci de milioane de lei. Firma aparține unui grup de oameni de afaceri turci, în frunte cu Omer Susli, fost președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România, proprietar al fabricii de cretă de la Murfatlar, precum și al unui depozit de materiale de construcții. De asemenea, Omer Susli a fost în centrul atenției când a preluat, în urmă cu mai bine de 5 ani, rețeaua de magazine Praktiker, pe care le-a vândut ulterior.
Aceasta a fost o prezentare sumară a afacerilor controlate de Omer Susli, afaceristul român, de origine turcă, care nu a ieșit cu nimic în evidență în sens negativ, ba dimpotrivă. În schimb, în ciuda succesului său în afaceri, se zgărcește să plătească o chirie de nici 200 de euro pe lună către CN ACN, pentru un teren din Portul Medgidia pe care îl ocupă.
Mai mare daraua decât ocaua
Potrivit Portalului instanțelor de judecată, pe rolul Tribunalului Constanța a fost înregistrat, în 2016, pe secția ”contencios administrativ și fiscal”, un dosar având ca obiect ”pretenții”, în care CN ACN figurează ca reclamant, în timp ce SC Romtextil apare în calitate de pârât. Întinzând puțin ”antenele”, am aflat că între cele două persoane juridice a existat, la un moment dat, un contract de închiriere pentru suprafața de 3.140 metri pătrați, aflată în Portul Medgidia, teren aferent unei clădiri aparținând Romtextil și pentru care această firmă plătea lunar, până în 2014, o chirie mai mult simbolică, de 53 de euro pe lună. Practic, clădirea care funcționează ca depozit aparține firmei lui Susli, însă terenul aferent aparține statului român și se află în administrarea Canalelor Navigabile.
Potrivit reprezentanților CN ACN, Romtextil a refuzat, la un moment dat, să mai plătească taxa chiriei, motiv pentru care au fost acționați în judecată. Potrivit acestora, Romtextil a cumpărat o magazie de la o altă societate care se înființase ca urmare a reorganizării fostei Regii Autonome Administrația Canalelor Navigabile. Deci magazia este proprietatea Romtextil SA, însă se află pe terenul Canalelor Navigabile. În 2009 s-a încheiat un contract de utilizare domeniu public, respectiv contractul 220/2009, cu valabilitate 5 ani, pentru o suprafață de 3.140 metri pătrați, pentru care plăteau, după cum precizam, o chirie de numai 53 euro pe lună. Ulterior, în 2014 s-a făcut o reevaluare a chiriei, care a fost majorată la 197 de euro pe lună. De aici, cei de la Romtextil au refuzat tariful pe care l-au considerat exagerat de mare, iar din acest punct a demarat procesul.
Restanțe vechi de 6 ani
”Ei au refuzat facturile, iar noi i-am acționat în judecată, pentru recuperare debit. Dânșilor li se facturează în continuare această chirie, deși contractul nu a mai fost prelungit. Deci noi nu mai avem un contract cu ei în momentul de față, dar contractul inițial prevede că atunci când nu se eliberează spăațiul, chiria se plătește în continuare, până când terenul este liber de sarcini. Noi i-am dat în judecată pentru o sumă de 6 mii de lei plus penalități, iar până în acest moment, suma a ajuns undeva la 11-12 mii de lei. S-au făcut mai multe expertize, ultima ne este favorabilă, iar soluția nu poate fi, la rândul ei, decât favorabilă”, au declarat pentru ”Focus Press”, reprezentanții companiei.
De precizat că, la ultimul termen de marți, 30 iulie, instanța a fixat un nou termen, pentru data de 21 iulie, pentru a se stabili dacă ,ulterior chemării firmei în judecată, a fost încheiat un nou contract între cele două părți, ceea ce sigur nu s-a întâmplat, conform celor precizate de reprezentanții Canalelor Navigabile.
În continuare se așteaptă finalizarea procesului și găsirea unei soluții pentru stingerea acestui litigiu.
Daniel ALBU
