Încă un constănțean se află în litigiu cu Primăria după ce a executat lucrări neautorizate la apartamentul pe care îl deține. Procesul civil se află pe ultima sută de metri, în faza de apel, după ce instanța de fond s-a pronunțat în favoarea reclamantei – instituția primarului –, care a cerut instanței să o autorizeze în vederea desființării lucrărilor prin forțe proprii, pe cheltuiala contravenientului, dacă cel din urmă nu se va conforma.
Totul a început în data de 15 februarie 2022, când agenţii constatatori din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa – Direcţia Generală Poliție Locală au constatat că cetățeanul respectiv, Cătălin T., a executat, fără a deţine autorizaţie de construire, lucrări constând în desfiinţarea unui parapet din sticlă şi închiderea unui balcon cu tâmplărie PVC cu geam termopan, pe o lungime de aproximativ 6 m, cu înălţimea de aproximativ 2,20 ml şi montare uşă PVC.
Constănțeanul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 1.500 de lei, prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria DGPL nr. PV50-001686 din 17.02.2022. Prin acelaşi proces-verbal s-au dispus și unele măsuri, precum: oprirea executării lucrărilor de construcţii de la data aplicării sancţiunii, obţinerea autorizaţiei de construire pentru lucrările de construcţii nelegal realizate, în termen de 90 de zile de la data comunicării procesului-verbal, în caz contrar desfiinţarea lucrărilor de construcţii nelegal executate şi aducerea imobilului la starea iniţială, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului anterior.
După aproape un an de la efectuarea controlului și întocmirea actelor, polițiștii locali au verificat în ce măsură contravenientul a respectat dispozițiile menționate în procesul-verbal, moment în care au constatat faptul că acesta nu s-a conformat, în sensul că nu a obţinut autorizaţie de construire pentru lucrările executate nelegal și nici nu a adus imobilul la starea iniţială, prin desfiinţarea lucrărilor respective.
Cum s-a apărat constănțeanul în instanță
Cazul a ajuns în instanță, așa cum arătam inițial, la Judecătoria Constanța, unde Primăria a cerut să fie autorizată să intervină pe proprietatea lui Cătălin T., pentru desființarea lucrărilor.
La rândul său, contravenientul a invocat excepţia inadmisibilității acţiunii, arătând, în esenţă, că procedura intrării în legalitate primează faţă de demolarea construcţiei. Pe fondul cauzei, el a arătat că a demarat procedura de intrare în legalitate, sens în care s-a emis Certificatul de urbanism nr. 1369/17.06.2022. În atare situaţie, a considerat că desfiinţarea lucrărilor de construcţii nu poate fi realizată până la finalizarea procedurii de intrare în legalitate.
Constănțeanul a menţionat că, în cauză, construcţiile a căror demolare se solicită nu se află în nicio situaţie excepţională care să justifice necesitatea aplicării cu prioritate a acestei măsuri, împrejurare faţă de care se impune, în mod firesc, protecţia dreptului său de proprietate, cu prioritate faţă de interesul reclamantului, care invocă demolarea drept remediu al prejudiciului suferit prin edificarea imobilului.
Contradicții și concluziile instanței de fond
În replică, reclamantul Primarul Municipiului Constanţa a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea acţiunii. Suplimentar, a arătat că cetățeanul Cătălin T. nu a făcut dovada îndeplinirii măsurilor dispuse prin procesul-verbal contravenţional, începerea demersurilor prin obţinerea certificatului de urbanism neavând relevanţă în speţă.
A precizat că acest act este doar unul de informare, iar dispoziţiile cu caracter obligatoriu referitoare la sancţiunea desfiinţării construcţiilor nelegal executate se referă la obţinerea autorizaţiei de construire şi nu la iniţierea demersurilor pentru intrarea în legalitate.
În aceste condiții, instanţa a constatat că pârâtul nu s-a conformat măsurilor complementare dispuse în sarcina sa, în sensul că nu a desfiinţat lucrările de construcţii efectuate fără autorizaţie de construire. Mai mult, pârâtului îi revenea sarcina de a proba intrarea în legalitate ori respectarea măsurilor dispuse prin actul sancţionator, însă acesta nu a făcut dovada emiterii unei autorizaţii de construire pentru lucrările menţionate. De asemenea, instanţa a reţinut că pârâtul a avut timp suficient pentru a obţine autorizaţie de construire – intrare în legalitate sau pentru a se conforma măsurilor complementare, începând cu data rămânerii definitive a sancţiunii aplicate prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria DGPL nr. PV50-001686 din 17.02.2022 şi până la data formulării cererii de chemare în judecată.
În acest sens, instanţa a reţinut că formularea unei cererii de emitere a autorizaţiei de construire ori obţinerea unui certificat de urbanism nu determină rămânerea fără obiect a cauzei. Totodată, autoritatea emitentă a certificatului de urbanism nu este ţinută de acest act eliberat peste termenul acordat pentru intrarea în legalitate, demersul său juridic pentru demolarea construcţiilor nelegal realizate neputând fi împiedicat de existenţa acestui act.
Pentru aceste considerente, instanţa a admis acțiunea Primăriei și a obligat pârâtul să desfiinţeze lucrările de construcţii realizate fără autorizaţie de construire:
”Obligă pârâtul să desfiinţeze lucrările de construcţii realizate fără autorizaţie de construire (…) în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Autorizează reclamantul să desfiinţeze lucrările de construcţii realizate fără autorizaţie de construire (…) în caz de neexecutare a obligaţiei în termenul acordat, pe cheltuiala pârâtului. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa”, după cum se arată în sentința civilă a Judecătoriei.
Între timp, hotărârea a fost atacată cu apel și urmează stabilirea termenului de judecată a acestuia.
Daniel ALBU
La Brăila lucrurile stau puțin altfel.
Pe un bulevard principal a apărut în urmă cu mai mulți ani un balcon, construit la parter, chipurile cu autorizație de la primărie. Problema e că balconul extins abuziv acoperă parțial fereastra apartamentului din planul secund și are zidul distal lipit de balconul de la etajul 1, scara vecină. În plus, acel „balcon” limitează drastic accesul în caz de urgență în spațiul dintre scările de bloc, spațiu în care în trecut a izbucnit un incendiu și a fost nevoie de intervenția pompierilor. La momentul actual, o astfel de intervenție nu ar mai fi posibilă.
Terenul de sub construcția abuzivă a fost concesionat pe 49 de ani proprietarilor construcției, care au devenit astfel stăpâni cu acte în regulă pe lumina vecinilor și pe domeniul public!
Primarul Dragomir Viorel Marian refuză să clarifice situația și să verifice dacă balconul a fost construit conform planului pentru care s-a obținut autorizația, ca să se poată stabili cine e vinovat pentru anomalia arhitecturală de pe Bd. Dorobanților. Oare au fost modificate Planul Urbanistic Zonal, Planul Urbanistic General, pentru ca ilegalitatea să devină „legală”, dar cu încălcarea legilor în vigoare??
Apartamentul extins abuziv prin acel „balcon” are multiple modificări ilegale, de ex 3 pereți exteriori eliminați parțial pentru că s-au creat 3 noi ieșiri din apartament, pereți interiori eliminați etc!
La momentul actual, noii proprietari doresc transformarea spațiului în cabinet medical, cu amplasarea wc-ului pentru pacienți în fosta bucătărie a apartamentului. Mai contează că nu este legal??
Răspunsul îl deduceți singuri!
BONUS: Pentru dotarea cabinetului care se dorește a funcționa într-un spațiu cu multiple modificări ilegale s-a solicitat o subvenție de 50000 euro din fonduri europene, de la ADR SE.
BRĂILA, ORAȘUL TUTUROR POSIBILITĂȚILOR!