Având in vedere discuţiile din spaţiul public privind drepturile salariale ale magistraţilor şi modificarea condiţiilor necesare pentru pensionare, Curtea de Apel Constanţa face următoarele precizări legate de situaţia resurselor umane şi rnateriale, a volurnului de activitate şi a condiţiilor în care își desfășoară activitatea personaIul din cadrul instanţelor din circumscripţia acestei curţi.
Pentru început trebuie menționat că în circumscripția Curţii de Apel Constanţa sunt arondate nouă instanţe, respectiv două tribunale — Tribunalul Constanţa şi Tribunalul Tulcea şi sapte judecătorii: Judecătoria Constanţa, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Hârsova, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Babadag şi Judecătoria Măcin.
VolumuI total de activitate pentru anul 2024, la nivelul Curţii de Apel Constanţa în ansamblul ei (curte, tribunale, judecătorii) a fost de 167.528 dosare.
Schema de judecători pentru toate cele zece instanţe din două judeţe, Constanţa şi Tulcea, este de 228 de judecători, schernă care niciodată nu a fost completă, fiind constant confruntaţi cu deficit de personal şi cu dificuItăţi rnajore de ocupare a posturilor vacante.
Din datele statistice prezentate anual în rapoartele de activitate rezultă o creştere constantă în ultimii cinci ani a volumului de muncă, schemele de personal fiind in mod evident subdimensionate, atât in ceea ce priveşte judecătorii cât şi în ceea ce priveşte celelalte categorii profesionale (grefieri, specialişti IT, funcţionari publici şi personal conex şi contractual) care își desfășoară activitatea în instanţe.
Referitor la veniturile nete pe care le realizează judecătorii din cadrul instanţelor de mai sus, acestea se situează Intre 6990 lei (salariul unui judecător stagiar cu vechime minimă în funcţie) şi 20.346 lei (salariul unui judecător de curte de apel, cu o vechime maximă în specialitate de peste 20 de ani și funcţie de execuţie).
”Venitul mediu al unui judecător/lună la Curtea de Apel Constanţa în anul 2024 a fost 19.849 ron, la Tribunalul Constanţa de 17.187 ron, iar la Judecătoria Constanţa de 12.099 ron. Cu privire la venitul mediu net/judecător/raportat la un dosar soluţionat, acesta variază în anul 2024 de la 55,40 roni dosar la Judecătoria Măcin 1a 593,99 ronl dosar la Curtea de Apel Constanţa. Media venitului netijudecătorian raportat la media dosarelor soluţionate (cât revine la fiecare dosar pronunţat) în perioada 2020-2024 este de 497 roni dosar la curtea de apel, 475 roni dosar la tribunale şi 155 roni dosar la judecătorii.
În ceea ce priveşte gradul de ocupare a posturilor raportat la efectiv ocupate (prezenţă), la nivelul instanţelor din circurnscripţia Curţii de Ape1Constanţa, acesta a variat astfel: „În anul 2024, la Tribunalul Constanţa, gradul de oeupare este de 66,88% faţă de anul 2020 când era de 82,20%, iar la Tribunalul Tulcea este de 46,66% faţă 78% în anul 2020 în ceea ce priveşte judecătoriile, la Judecătoria Medgidia, procentul de ocupare a posturilor este de 57,22%, la Judecătoria Tulcea este 61,33%, iar la Judecătoria Măcin de 62,50%”, se arată în comunicatul trimis.
Sumele aprobate în buget pentru posturile vacante nu sunt repartizate celor care se află în activitate şi susţin întreaga activitate, ci se constituie în econornie pentru bugetul public, un judecător beneficiind exclusiv de salariul aferent funcţiei ocupate indiferent de câte alte persoane substituie in caz de absenţă, potrivit documentului.
”Schemele de personal subdimensionate și ineomplet ocupate au consecinţe multiple, care se reflectă atât în calitatea actului de justiţie şi durata de soluţionare a dosarelor, cât mai ales în activitatea judecătorilor în funcţie, care, prin eforturi individuale deosebite, trebuie să suplinească lipsa altor colegi şi să soluţioneze un volum extrem de mare de dosare.
Chiar şi în aceste condiţii, rezultatul chestionarelor de evaluare a percepţiei publicului asupra activităţii instanţei dovedeşte că activitatea instanţei este una care corespunde într-o mare măsură aşteptărilor legitime ale cetăţenilor”, se mai arată în comunicat.
19 judecători îndeplinesc condițiile de pensionare
În ceea ce priveşte vârsta medie la data eliberării din funcţie prin pensionare a magistraţilor, în perioada 2020-2025 aceasta s-a situat peste vârsta de 51 ani pentru întreaga circumscripţie a curţii. În cursul anului 2025 au îndeplinit sau urmează să indeplinească în scurt timp condiţiile de pensionare un număr de 19 judecători, dintre care 10 sunt judecători la curtea de apel (judecători aşteptând deja să le fie semnate decretele de pensiona.re), reprezentând un procent de aproximativ 23,25 % din judecătorii din această instanţă. Dacă toţi judecătorii care indeplinesc condiţiile de pensionare sau o mare parte dintre aceştia ar solicita eliberarea din funcţie în perioada imediat următoare, activitatea instanţelor şi calitatea actului de justiţie ar fi grav afectate, ceea ce ar conduce în mod evident şi la prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor.
În privinţa vârstei de pensionare trebuie amintit că volumul de muncă exacerbat şi suprasolicitatea neuropsihică reclarnă o reducere a acestei vârste, similar dispoziţiilor din sistemul public de pensii, în care în raport de anumite condiţii de muncă sau profesii vârsta este redusă cu 11 până la 20 ani, fiind posibilă pensionarea pentru limită de vârstăr. la o vârstă standard de minim 45 ani (art.49 şi urm. din Legea nr.360/2023 privind sistemul public de pensii). Vârsta redusă şi creşterea etapizată a acesteia se regăseşte şi în alte sisteme de pensii de serviciu, spre exemplu în cazul militarilor, iar în această privinţă nu sunt discuţii asupra caracterului echitabil al aplicării beneficiului legat de reducerea vârstei standard de pensionare. şi în privinţa principiului contributivităţii atât de mult clamat trebuie remarcat, tot in legis1aţia de drept comun privind pensiile în sistemul public, că punctajul asiguraţilor care au muncit în condiţii de rnuncă speciale sau deosebite este majorat cu pâriă 1a 50%, fiind acordat şi acest beneficiu tot în considerarea factorilor speciali faţă de care s-a aplicat şi reducerea vârstei de pensionare, astfel încât se poate constata că şi în cazul acestor categorii de contribuabili cuantumul pensiei nu respectă pe deplin şi în mod exact prineipiul contributivităţii.
Birouri supraaglomerate fără lumină naturală și aer condiționat
Condiţiile de muncă din majoritatea instanţelor din circumscripţie sunt necorespunzătoare şi necesită îmburiătăţiri care nu pot fi făcute fără finanţarea corespunzătoare din partea puterii executive. Deşi s-au făcut numeroase dernersuri de către toate conducerde instanţelor implicate, nu s-a reuşit remedierea însemnată a deficienţelor şi îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de muncă.
Cu titlu de exemplu: imobilele în care îşi desfăşoară activitatea Tribunalul Constanţa (secţiile a II-a a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal) și Judecătoria Constanţa sunt insuficiente şi irnproprii pentru cele două instanţe. Angajaţii acestor instanţe stau ln birouri suprapopulate, pârtă la 7 persoane într-un birou, spaţiul care revine frecărei persoane frind de sub 4 mp/pers., mobillerul este insuficient şi foarte vechi, multe birouri nu sunt suficient luminate natural corespunzător şi nu au aer condiţionat.
”Acestea sunt doar câteva exemple din situaţiile cu care se confruntă instanţele, însă resursele rnateriale insuficiente şi lipsa condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii sunt vulnerabilităţi cu care se confruntă toate instanţele din circurnscripţie.
Cele prezentate mai sus au drept scop o informare corectă a opiniei publice în raport de informțiile apărute în presă în ultirna perioadă şi asigurăm pe această cale opinia publică de transparenţa şi buna-credinţă cu care transmitern acest rnesaj de solidaritate cu instanţele şi parchetele din Rornânia, dar şi cu celelalte categorii socio-profesionale afectate de modificările legislative aflate in dezbatere.
Cu această ocazie, ne reafirmam sprijinul faţă de misiunea anevoioasă a Consiliului Superior al Magistraturii în combaterea dezinformării din spaţiul public, relevarea realităţii obiective din sistemuI judiciar si purtarea dialogului ferm şi onest cu ceilalţi actori statali cu atribuţii legale in procesul de legiferare coerentă’ şi durabilă”, se mai arată în comunicatul de presă trimis de conducerea Curții de Apel.
D.A.
