Sub deviza „Puterea de a schimba”, forumul dedicat implicării femeilor în administrația publică a reunit lideri locali, specialiști în politici publice, educație și sănătate, dar și reprezentanți ai comunității liberale. Evenimentul, organizat în luna iulie de Societatea Liberală, în parteneriat cu Organizația Femeilor Liberale din Constanța și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel, a devenit o platformă pentru schimbul de bune practici și promovarea inițiativelor concrete cu impact în comunitate.
Printre cei care au susținut intervenții s-a numărat și Răzvan Filipescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, care a vorbit despre exemple de reușită în administrație, implicarea femeilor în conducerea comunităților și proiectele inovatoare din educație: „În partid avem doamne primar cu care ne mândrim, care se laudă cu multe mandate în spate, care au atras investiții și au schimbat total viața localităților pe care le administrează. Inclusiv la nivel de județ sunt doamene primar care își fac treaba foarte bine. Dar, mai ales pe lângă partea de meritocrație, cred foarte mult și în perseverență, pentru că toți știm: de când am început, de pe băncile facultății – poate și noi –, am avut niște idealuri, am crezut în ele și am muncit pentru ele. Am făcut tot ce ne-a stat în putință să le atingem”.
La invitația moderatoarei Violeta Vijulie, președinta Societății Liberale, Răzvan Filipescu a oferit și un exemplu personal de bună practică: „Sunt multe exemple de bună practică. Dacă ar trebui să vă dau eu unul, personal, trebuie să încep de la 16 ani, de când am intrat în activitatea civică și până în prezent am fost implicat constant, indiferent dacă era vorba de liceu, când activam în cadrul Asociației Română Anti-SIDA. Ulterior, în facultate, organizam târguri de locuri de muncă și tot felul de proiecte alături de colegii mei de la universitate, iar mai târziu, în politică și administrație publică”.
Un proiect de suflet, cu impact real, este legat de învățământul dual: „Un lucru cu care mă întâlnesc adesea, și la care mă gândesc personal, este faptul că am reușit să înființez o asociație în domeniul agricol, domeniu în care activez. Prin această asociație am realizat prima clasă de învățământ dual, în parteneriat cu Universitatea Ovidius, pentru a promova dezvoltarea învățământului dual.
Universitatea Ovidius derulează deja un proiect de 34 de milioane de euro pentru realizarea unui campus universitar, iar Consiliul Județean Constanța, unde sunt vicepreședinte, și asociația pe care am fondat-o suntem membri în acel consorțiu. Astfel, ne propunem să transformăm zona de Sud-Est a Europei în cel mai mare campus de învățământ dual”.
Acest proiect a început la un liceu din Negru Vodă: „Acest succes nu este doar meritul Universității, ci și al asociației noastre, prin parteneriatele pe care le-am creat și prin organizarea primei clase de învățământ dual la un liceu din Negru Vodă. Inițial am propus 25 de locuri, însă s-au înființat 40, iar de la an la an numărul elevilor a crescut constant”.
Violeta Vijulie a intervenit pentru a întreba: „Aproximativ câte localități din județul Constanța au învățământ profesional și tehnic? Avem și în mediul rural?” Răzvan Filipescu a confirmat: „Și la Castelu, și la Mihai Viteazu. Sunt localități unde există astfel de forme de învățământ.”
A urmat o declarație amplă și angajată din partea Violetei Vijulie, care a punctat implicarea personală în promovarea educației tehnice: „Eu conduc un ONG care se numește Platforma pentru Educație Competitivă. Nu are legătură cu politica și a fost înființat tocmai pentru a promova învățământul profesional și tehnic, atunci când nu se vorbea foarte mult despre acest lucru.
Am fost apoi cooptată în Grupul de lucru pe învățământ profesional și tehnic din cadrul proiectului România Educată. Nu mă interesează să evaluez proiectul în ansamblu, dar pot spune că grupul nostru a dat soluții foarte bune, adaptate realităților din România”.
Ea a subliniat și rolul PNRR în susținerea campusurilor duale: „În momentul în care s-a scris Programul Național de Redresare și Reziliență, eram consilierul ministrului Ghinea la Ministerul Fondurilor Europene. Am mers acolo să mă ocup de trei lucruri: învățământ profesional, digitalizare și administrație publică.
În proiectul România Educată propusesem deja aceste campusuri, care înseamnă să pui laolaltă învățământ preuniversitar, universități, ONG-uri, companii, Consiliul Județean, primării – pentru a crea ruta completă de formare”.
Răzvan Filipescu a adăugat: „Pentru clasa de învățământ dual la liceu a fost un efort semnificativ, deoarece a trebuit să convingem nu doar elevii, ci și părinții.
A fost o muncă susținută: am implicat familiile, le-am arătat fermele unde elevii vor face practica și le-am explicat foarte clar că nu doar primesc o diplomă la final, ci dobândesc competențe reale.
Au garanția unui loc de muncă în momentul în care termină studiile. De asemenea, primesc o bursă pe durata studiilor, iar la final vor avea salarii competitive, care corespund sau chiar depășesc media pieței muncii. Astfel, se bucură și sunt motivați”.
Violeta Vijulie a completat, cu o notă personală și o dezamăgire: „Am reușit să includem în PNRR finanțarea pentru 10 campusuri destinate învățământului dual. Ulterior, doamna ministru Ligia Deca a suplimentat numărul de campusuri finanțate, astfel încât să fie incluse toate proiectele care au obținut un punctaj de peste 70 de puncte. Din păcate, aici am avut și eu o mare dezamăgire.
Eu am scris proiectul pentru un campus de învățământ dual împreună cu Primăria Slobozia – un proiect de 22 de milioane de euro. Județul Ialomița este mai mic și mai puțin dezvoltat decât alte zone care au primit peste 30 de milioane de euro. Am scris proiectul, l-am câștigat… din păcate, între timp s-a schimbat conducerea. Primarul PNL a pierdut alegerile, în opinia mea, dintr-un motiv nedrept.
Deși a realizat multe lucruri bune pentru cetățeni, nu s-a promovat suficient. Oamenii nu au știut ce s-a făcut în mandatul lui și, la o diferență mică de voturi, a pierdut. Noul primar – din altă formațiune politică (nu vreau să intru în detalii politice) – a renunțat imediat la proiect. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat a fost să rezilieze contractul pentru campusul de învățământ dual”.
Ea a subliniat că învățământul profesional nu mai este ce era odinioară: „Imaginea învățământului profesional și tehnic în România era una veche, asociată cu strungul, praful și munca fizică grea. Astăzi, însă, lucrurile stau altfel. Majoritatea întreprinderilor lucrează pe echipamente moderne – CNC-uri, mașini cu comandă numerică – iar activitatea presupune mai multă calificare și mai puțin efort fizic.
Pentru a schimba percepția asupra meseriilor, ONG-ul nostru – Platforma pentru Educație Competitivă – a organizat, încă din 2010–2012, întâlniri cu parlamentari din toate partidele politice, mai puțin PSD (care nu ne-a onorat invitația). Le-am explicat că pe 15 iulie, UNESCO marchează Ziua Tinerilor Meseriași. Noi am încercat să o sărbătorim în România, dar era foarte greu, fiind în mijlocul verii: școlile sunt închise, elevii și profesorii în vacanță, iar instituțiile publice lucrează cu personal redus”.
În încheiere, Vijulie a vorbit despre Ziua Meseriilor, o inițiativă legislativă a Platformei pentru Educație Competitivă: „Am propus înființarea unei Zile a Meseriilor, distinctă, care să se poată marca în timpul anului școlar. A fost nevoie de un lobby foarte consistent și de multă perseverență. Inițial, parlamentarii din Comisia de Educație nu au considerat propunerea interesantă. Ni s-a spus că „nu mai are rost să dăm încă o zi națională”.
Dar am insistat, și după doi ani, propunerea a fost transformată în lege. Această zi se numește Ziua Meseriilor din două motive: 1. Pentru că nu vorbim doar despre meseriași, ci și despre meserii – care sunt într-o continuă transformare. 2. Pentru că am vrut să o diferențiem de ziua UNESCO, care e dedicată exclusiv tinerilor meseriași. Noi avem în vedere și adulții – cei care participă la programe de tip „a doua șansă” în învățământul profesional și tehnic, dar și pe cei care, în cursul vieții, aleg să își schimbe meseria.
Este bine cunoscut faptul că, în medie, un om își schimbă meseria la fiecare 10 ani. Am reușit, astfel, nu doar să avem o Zi a Meseriilor, ci și o Săptămână a Meseriilor, în care, la nivel național, se promovează învățământul profesional și tehnic. Sunt foarte mândră de acest lucru”.
Forumul „Puterea de a schimba” a arătat că schimbarea reală se face prin proiecte, parteneriate și perseverență – indiferent de culoarea politică sau de gen. Iar educația rămâne o miză strategică pentru România de mâine.
Alexandra VASILE
