Se mută sau nu Cartierul Henri Coandă în Zona Industrială?

Cartierul Henri Coandă din Constanța a fost construit în urmă cu mai bine de zece ani, de administrația Radu Mazăre, ca proiect social-politic, pentru a-și atrage susținerea electorală din această zonă. De-a lungul anilor, cartierul și-a făcut o reputație nu tocmai bună, cu numeroase probleme sociale, de siguranță și de igienă. Locuitorii din Tomis Nord se plâng de zgomotul puternic, furturi și chiar de agresiuni, formulând în acest sens și o petiție pentru mutarea cartierului. Începând cu anul 2021, au apărut primele discuții în acest sens, discutându-se despre posibilitatea relocării rezidenților în Zona Industrială, inițiindu-se și un Plan Urbanistic Zonal.

Cartierul social, construit în apropierea mai multor unități militare, a costat aproximativ 30 de milioane de lei, fiind compus din 900 de locuințe și locuit de peste 3.000 de persoane. Proiectul a fost, la vremea aceea, unul de mândrie pentru fostul primar Radu Mazăre.

Cartierul este rău famat, fiind înregistrate probleme sociale grave care trenează de ani buni. Furturi, scandaluri, gălăgie constantă, toate au creat un climat de nesiguranță în această zonă. Din aceste motive, locuitorii din blocurile vecine sunt disperați și spun că se tem pentru siguranța lor. În acest sens, a fost inițiată și o petiție prin care se cerea mutarea cartierului în afara orașului.

În anul 2021, au fost montate 297 de camere de supraveghere. Acestea au fost dispuse în zonele vulnerabile identificate în ansamblul de unități locative modulare, astfel încât să se urmărească eventualele încercări de acces neautorizat sau de pătrundere prin efracție, precum și de săvârșire a infracțiunilor sau a actelor de vandalism.

Tot în același an, a fost luat în calcul și mutarea cartierului de locuințe sociale. Unde? În Zona Industrială a municipiului.

O condiție necesară pentru construirea unor noi locuințe sociale aici a fost reprezentată de elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal, care să prevadă funcțiunile aferente necesare. Așa a apărut și ideea elaborării Planului Urbanistic Zonal Celulozei, lansat în consultare publică în primăvara anului trecut. Dar nici până în acest moment Primăria Constanța nu a publicat raportul informării și consultării publice.

Planul Urbanistic Zonal se află în cea de-a patra etapă, adică a fost validat PUZ-ul preliminar și este în stadiul obținerii avizelor. Dintre toate planurile urbanistice inițiate de Municipalitate, acesta este cel mai avansat. În primăvara acestui an, Primăria Constanța a primit și avizul de mediu pentru proiect.

Reprezentanții Primăriei Constanța au transmis, pentru Focus Press, că mai există un singur abiz de obținut, iar după această etapă, urmează predarea Planului Urbanistic Zonal final.

Terenul pe care se intenționează edificarea noilor spații de locuire a fost transferat Municipiului Constanța din domeniul public al Statului Român și administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Ce prevede PUZ-ul?

Planul Urbanistic Zonal prevede reorganizarea și dezvoltarea unei zone urbane, în special pentru locuințe sociale și funcțiuni publice.

Terenul destinat circulației rutiere, prevăzut în PUZ și în proiecte de infrastructură ale autorităților publice, incluzând străzile existente cu profile modernizate, artere noi, amenajările de intersecții și parcaje publice, este grevat de o servitute urbanistică. Zona destinată circulației rutiere se constituie ca zonă non-aedificandi, în care sunt interzise orice lucrări în afara celor de amenajare a drumului, trotuarelor, spațiilor verzi, rețelelor edilitare.

Terenurile grevate de această servitute vor trece în domeniul public, în funcție de programul autorităților locale de modernizare a infrastructurii rutiere. Suprafața destinată exproprierii în vederea realizării/supralărgirii circulațiilor publice se va determina ulterior studiului de pichetare, ce se va realiza la fazele ulterioare.

Subzona ZRL1 va cuprinde locuințe sociale cu maximum P+3E și parterul liber. Zona este prevăzută cu spații comune, grădini comunitare, locuri de joacă, de întâlnire și socializare. Astfel, se vor construi locuințe individuale de înălțime medie, căi de acces carosabile și pietonale private, parcaje la sol/subterane/supraterane multietajate, spații verzi, grădini comunitare, locuri de joacă, spații pentru sport și recreere și spaţii libere pietonale.

ZRL3 va fi constituită din mixitatea locuințelor colective și diferitelor funcțiuni publice de interes general, complementare locuirii. Funcțiunea de locuință va avea o pondere de cel puțin 40% din aria construită desfășurată, calcul raportat la parcelă.

Funcțiunile admise vor fi locuințe individuale și locuințe colective, instituții, servicii și echipamente publice, sedii ale unor companii și firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanță în diferite domenii și alte servicii profesionale; lăcașuri de cult, servicii sociale, colective și individuale; comerț cu amănuntul;  hoteluri, pensiuni, agenții de turism, restaurante, cofetării, cafenele etc; spaţii libere pietonale;  parcaje la sol și multietajate.

Andreea CONDURACHE