În Colecția „Canarache“ a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) se regăsesc numeroase piese de o valoare excepțională: celebrul Șarpe Glykon, statueta cu cap de oaie, păr și urechi de om și coadă de leu, dar și alte artefacte unice. Denumirea colecției îl onorează pe Vasile Canarache, fondatorul unor instituții culturale importante din Constanța, precum MINAC, Muzeul de Artă Populară, Acvariul și Muzeul Callatis din Mangalia.
Arheolog pasionat, Vasile Canarache a fost martorul unor descoperiri spectaculoase, printre care și Edificiul Roman cu Mozaic, îmbogățind constant patrimoniul muzeului.
Tumuli și așezări antice la Vama Veche
În partea de nord a vetrei satului Vama Veche se află un sit arheologic important, lângă care au fost identificate, dar insuficient cercetate, două așezări din epoca romană și cea elenistică. Acestea, împreună cu mai mulți tumuli vizibili în peisaj, sunt incluse în Registrul Monumentelor Arheologice din Patrimoniul Național.
Despre aceste descoperiri, dr. Ana Hamat, arheolog în cadrul MINAC, a vorbit cu entuziasm:
„Venim cu povești noi, povești de vacanță, pentru că mulți dintre dumneavoastră alegeți zona Vama Veche pentru relaxare. În perioada interbelică, în peisaj se mai vedeau tumuli – movile funerare construite deasupra mormintelor. La Vama Veche am avut astfel de monumente, iar dintr-un tumul, prin Colecția Canarache, au ajuns la muzeu, în anii ’60 -’70, câteva bijuterii superbe, unele foarte rare în Europa. Printre ele se numără un medalion pentru împodobirea părului“.
Bijuterii elenistice rare în colecția muzeului
Conform Anei Hamat, piesele datează din perioada elenistică, deci sunt mai vechi decât epoca romană. Medalionul, decorat cu imaginea zeiței Venus, este similar cu exemplare aflate în colecțiile Getty Museum, Benaki Museum din Atena sau, foarte rar, din Luvru.
„Medalionul nostru nu este complet, dar este de o frumusețe aparte și îl puteți admira în colecția muzeului. Alături de el se află cercei și inele de aur, toate aparținând unor femei din acea perioadă.“
Se pare că bijuteriile au intrat inițial în colecția personală a lui Vasile Canarache, în jurul anului 1936, și ulterior au fost incluse în patrimoniul muzeului.
Legende și credințe străvechi
Arheologul a subliniat că, în Antichitate, tumulii erau adesea construiți de-a lungul drumurilor: „Se credea că atunci când cineva îți rostește numele, trăiești din nou. De aceea, mormintele erau aliniate de-a lungul drumurilor, pentru ca trecătorii să citească numele inscripționat și să îți asigure, simbolic, viața veșnică“.
Această practică este atestată pe întreg litoralul românesc, de la Vama Veche până la Constanța și Mangalia. Descoperirea recentă a unui tumul în necropola anticului Callatis a scos la iveală fragmente dintr-o coroană funerară și alte bijuterii, confirmând bogăția istorică a regiunii.
Tumuli și în Constanța
„Dacă privim hărțile vechi ale Constanței, înainte de extinderea orașului în secolul XX, putem vedea tumuli în mai multe zone – la vest, spre gară, de-a lungul falezei, și la nord, pe drumul spre actualul sit arheologic Historia. Din păcate, urbanizarea a dus la distrugerea parțială a acestor movile, însă ceea ce se află în adâncime se poate păstra. De aceea este nevoie de arheologie.“
Ana Hamat a adăugat că, în viitor, dacă Vama Veche va fi supusă unor lucrări de extindere, există șanse mari să fie descoperite noi morminte elenistice: „Ar fi extraordinar să avem și noi, ca vecinii bulgari, un tumul vizitabil. Ar aduce un plus turismului cultural și ar pune în valoare istoria locului“.
Loredana MIHAI
vedeti, sarpele ala nu il duceti prin muzee de mana a 7-a?..