O avocată din Baroul București a ajuns în instanță din cauza unui teren din județul Constanța. A fost acuzată de înșelăciune, însă, după lungi dezbateri, judecătorii Curții de Apel Constanța au decis să se renunțe la aplicarea pedepsei și să-i fie dat un avertisment. Decizia nu este definitivă.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că inculpata, avocat în Baroul Bucuresti, a indus și a menținut în eroare, cu intenție directă, o firmă, cu ocazia încheierii și executării unui contract de arendă, în sensul că i-a ascuns – (pentru a obține un acord de voință altminteri imposibil) lipsa posesiei terenului contractat/arendat, (aceasta aparținând de peste 20 de ani unei alte persoane) – și a obținut astfel acordul de a semna al persoanei vătămate, adică prin această manevră ilicită și de rea-credință, (folosind pentru aceasta documente justificative ale unei posesii nereale) – iar în continuare a executat un debit nedatorat (beneficiu injust și prejudiciu corelativ adus persoanei vătămate) — în sumă de 9,350 lei
Ce au spus reprezentanții firmei
La data de 8 iunie 2023, societatea în cauză, reprezentată de administratorul său, a depus plângere penală împotriva inculpatei, membră a Baroului București.
Societatea a reclamat că, la 15 aprilie 2022, a încheiat cu aceasta un contract de arendare pentru un teren de 9,3530 hectare, situat în județul Constanța, contra unei arende de 1.000 lei/hectar/an, în scop agricol.
După semnarea contractului, reprezentantul firmei a constatat că terenul nu se afla în posesia avocatei, ci era folosit de alte persoane, care dețineau terenul în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare autentificat în 2001, în care chiar inculpata figura drept promitent-vânzător.
Deși societatea a notificat-o pe avocată să înceteze contractul, aceasta a ignorat notificările și a mers mai departe, punând în executare contractul de arendă ca titlu executoriu, prin dosarul de executare nr. 43/2023 al unui executor judecătoresc, solicitând firmei plata sumei de 11.210,5 lei (debit și cheltuieli).
În paralel, cei care figurau ca proprietari aveau deja deschis un proces împotriva avocatei la Judecătoria Constanța, încă din 2007, pentru ca instanța să constate transferul dreptului de proprietate asupra aceluiași teren (proces nesoluționat până la data plângerii).
Prin urmare, firma a susținut că a fost indusă în eroare, întrucât inculpata știa că nu mai deținea posesia terenului încă din 2001, și a suferit un prejudiciu de 11.210,5 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în dosar.
Ce a declarat avocata în instanță
Audiată în cauză, avocata a declarat că, în aprilie 2022, a încheiat cu firma în cauză un contract de arendă pentru terenul situat în județul Constanța și că pe toată durata contractului (22.04.2022 – 24.04.2023) nu a fost anunțată de către reprezentanții firmei despre vreo problemă privind posesia sau folosința terenului.
După expirarea termenului contractual, avocata a spus că nu a primit nicio notificare de reziliere sau altă înștiințare din partea societății, motiv pentru care a cerut punerea în executare a contractului pentru suma de 9.300 lei. Cererea i-a fost aprobată de instanță, iar executorul judecătoresc a instituit poprire pe conturile firmei și a reținut suma respectivă.
În privința antecontractului de vânzare-cumpărare din 2001, avocata a susținut că nu vizează parcela în cauză, ci alta, lucru ce ar rezulta dintr-un referat DNA privind percheziția la biroul notarului și ridicarea actelor originale, unde s-ar arăta clar că procesul-verbal se referă la altă parcelă și este semnat de tatăl său.
Totodată, inculpata a precizat că din actele cadastrale și de intabulare existente la dosar nu rezultă niciun antecontract asupra parcelei de față, că posesia terenului nu este notată în cartea funciară și că ea deține toate dezmembrămintele dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.
În final, avocata a apreciat că plângerea penală formulată de firmă ar fi fost o acțiune menită să favorizeze o persoană, reclamant în procesul civil aflat pe rolul Judecătoriei Constanța, în care se dispută același teren.
Ce a decis instanța
Analizând întregul material probator, instanța a constatat că inculpata are și calitatea de pârâtă în procesul civil ce privește tocmai parcela de față și ”are ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru parcel, conform antecontractului de vânzare-cumpărare, aceasta nu poate nega faptul că nu cunoștea situația juridică a terenului, respectiv că posesia aparținea numiților…, partea civilă aflându-se în vădită imposibilitate de a cultiva terenul arendat. Reaua credință a inculpatei rezultă și din declarația martorului, care a precizat că a aflat din rândul fermierilor că doamna avocat ar mai fi încercat și cu alți fermieri să încheie contracte de arendă pentru același teren, însă a fost refuzată, deoarece aceștia cunoșteau că martorul lucrează terenul încă din anul 2001. Ca și în cazul martorului, tot inculpata a fost prima care l-a contactat telefonic și pe numitul …, reprezentantul … SRL, cu privire la arendarea unui teren, în suprafață de 9,3530 ha, pe care susținea că îl deține cu titlu de proprietate, reliefându-se astfel un modus operandi al acesteia în încercarea de a găsi potențiali arendași. Așadar, inculpata, care este și avocat de profesie, cu o experiență de peste 40 de ani în domeniu, era pe deplin conștientă de realitatea juridică și factuală a terenului în cauză și, totuși, a ascuns cu rea-credință existența posesiei altei persoane asupra terenului, împrejurare care, dacă îi era cunoscută părții civile, încheierea contractului de arendare, în mod evident, nu ar mai fi avut loc. Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea va înlătura apărările inculpatei, care a susținut constant că nu a săvârșit fapta cu intenție ori că fapta nu ar întruni condițiile de tipicitate ale infracțiunii de înşelăciune calificată”.
Astfel, judecătorii Curții de Apel Constanța au decis, la data de 15.10.2025:
”Renunță la aplicarea pedepsei față de inculpata … pentru infracțiunea de înşelăciune, prev. de art.244 alin.1 şi 2 Cod penal. În baza disp. art.81 din C.P., aplică inculpatei un Avertisment. Atrage atenția inculpatei asupra disp. art.82 alin.3 din C.P., respectiv dacă în termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei se descoperă că săvârşise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsă, chiar după expirarea acestui termen, renunţarea la aplicarea pedepsei se anulează şi se stabileşte pedeapsa pentru infracţiunea care a atras iniţial renunţarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară”, potrivit minutei judecătorești.
Liliana BELCIUG
