Municipalitatea continuă demersurile pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal aferent cartierului Campus – Universitate din orașul Constanța. Administrația locală dorește să impună cum și cât se va mai construi aici în viitor, având în vedere că până acum acesta s-a dezvoltat haotic. Astfel, prin elaborarea și, ulterior, respectarea unui PUZ, viitoarele construcții vor fi ridicate conform unor reglementări urbanistice actualizate.
În august 2025, Primăria Constanța a anunțat intenția privind elaborarea Planului Urbanistic Zonal Campus, iar documentația a fost disponibilă spre consultare publică. În ședința Comisiei de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din data de 9 septembrie 2025, PUZ-ul preliminar a ajuns în fața arhitectului-șef pentru aprobare, ceea ce s-a și întâmplat. În aceste momente, potrivit reprezentanților administrației locale, PUZ-ul se află în etapa 3 din 5, ceea ce înseamnă că a avansat destul de mult.
Reglementarea urbanistică va viza o zonă în suprafață de aproximativ 70 ha, delimitată de Bulevardul Aurel Vlaicu, Bulevardul Tomis, incinta RAJA, malul Lacului Siutghiol și limitele cadastrale. Va fi studiată posibilitatea configurării spațial-funcționale a unui ansamblu de funcțiuni mixte compatibile sau de completare specifice unei zone care include funcțiuni rezidențiale, turistice (cazare, alimentație publică) și de învățământ (campus universitar).
În cadrul PUZ-ului se va analiza situația existentă a teritoriului administrativ, se vor identifica disfuncționalitățile existente la nivel local și zonal. Totodată, administrația locală dorește să stabilească direcțiile de dezvoltare a structurilor urbane existente pe un termen mediu de șase ani.
Conform documentațiilor, în cartierul Universitate sunt, în acest moment, 20 de șantiere în lucru, localizate preponderent în zona de vest, către Bulevardul Tomis, și punctual în zona de est a Aleii Universității, către Bulevardul Mamaia.
„Zona de studiu amplasată pe malul Lacului Siutghiol este o zonă de reprezentativitate în oraș și este, astfel, supusă presiunii imobiliare“, se arată în document. El arată și faptul că mai multe PUZ-uri și PUD-uri au generat „o densificare a țesutului, prin creșterea coeficienților urbanistici“.
Disfuncționalități
În prezent, zona de studiu este rezultatul unui proces de dezvoltare urbană inegală, nesustenabilă și care nu a pus accentul asupra creșterii calității vieții. Zona s-a dezvoltat recent, în ultimii 10 – 15 ani, la nord de Bulevardul Aurel Vlaicu, cu excepția unor clădiri de mici dimensiuni și a celor ale Universității „Ovidius“, care datează de 30 de ani.
„Zona studiată este caracterizată de o accesibilitate ridicată cu restul orașului, prin Bulevardul Aurel Vlaicu și Bulevardul Tomis, însă navigarea în interiorul zonei de studiu este greoaie, din cauza tronsoanelor de străzi neasfaltate și a gabaritelor variate, cu spații carosabile cuprinse între 4m și 8m“, spun urbaniștii.
Tot ei precizează că:
- nu există parcări suficiente în zona de locuit,
- mașinile ocupă trotuarele existente și blochează, astfel, posibilitatea circulației pietonale,
- starea infrastructurii de circulații din zona de studiu este precară,
- infrastructura circulațiilor pietonale este inexistentă pe 80% din străzi sau subgabaritată,
- zona nu prezintă atractivitate pentru pietoni și bicicliști, deoarece infrastructura pentru oameni și biciclete lipsește.
„La nivelul sitului există un singur spațiu verde amenajat: Parcul Ovidius, care măsoară 1,3 ha, amenajat în interiorul campusului universității. Deși zona dispune de o suprafață amplă de spațiu verde, de aproximativ 23.000 mp, în adiacența Universității «Ovidius», acest spațiu verde nu este îngrijit sau integrat la nivelul zonei și se află în proces de degradare. Spațiul public din zonele de locuit nu este atractiv pentru cetățeni, acestea fiind caracterizate de lipsa locurilor de socializare și a locurilor de joacă“, mai scrie în document.
Prioritățile de intervenție după analiza urbaniștilor
Tendința generală de dezvoltare este de edificare a vestului zonei de studiu cu locuire colectivă, cu creșterea regimului de înălțime către Bulevardul Aurel Vlaicu, și permeabilizarea parterului prin funcțiuni de comerț și servicii, iar zona estică, preponderent cu unități de învățământ, areale vaste de spații verzi, dar și locuire colectivă și alimentație publică punctual. Malul de lac aparține majoritar proprietarilor privați, lipsind funcțiunile de agrement deschise publicului specifice unei zone cu acces la luciul de apă.
De aceea prioritățile de intervenție în zona de studiu trebuie să vizeze o dezvoltare integrată, astfel încât edificarea ulterioară să conducă spre o zonă dezvoltată omogen, atractivă, aflată în proximitatea malului de lac și ce beneficiază de dotări specifice locuirii, învățământului și de agrement.
În mod specific este nevoie să fie tratate mai multe aspecte
Pentru întreaga zonă studiată se va asigura un cadru legal de permisivități și constrângeri / restricții pentru diferite tipuri de inserții (imobile), în relație cu fondul construit existent și cu malul de lac.
Se va avea în vedere configurația sistemului zonal de circulații (carosabil, pietonal, velo, transport public), în vederea asigurării unui grad ridicat de accesibilitate. Este necesară modernizarea străzilor și asfaltarea celor de pământ. Precum și lărgirea culoarelor de circulație și cedarea/exproprierea suprafețelor afectate ale terenurilor aflate în proprietate privată, pentru a permite realizarea unor străzi dimensionate adecvat.
Plus crearea unei zone distinctive la nivelul orașului, datorită deschiderii la Lacul Siutghiol, prezenței bazelor sportive în sit, existenței spațiului verde de dimensiuni ample și zonei de loisir și a accesibilității ridicate.
Mihaela GIUGLEA
