Foștii proprietari ai terenurilor intravilane de la Mihail Kogălniceanu continuă să obțină bani în plus din partea Statului Român, prin hotărâri judecătorești, din cauza despăgubirilor superficiale făcute în urmă cu circa cinci ani. Vorbim de acele exproprieri făcute în favoarea Ministerului Apărării Naționale (MApN), prin Baza 57 Aeriană din Cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, în baza unei hotărâri prin care oamenii au fost despăgubiți cu sume de bani de mai mare râsul.
Elena Ș. este una dintre persoanele expropriate în baza acestui normativ din 2020, nemulțumită de suma de bani primită drept despăgubire din partea statului.
Femeia a atacat în instanță, la Tribunalul Constanța, secția Contencios administrativ, Hotărârea de Stabilire a Despăgubirilor nr. H-476 din 16.12.2020 și procesul-verbal emise de Comisia de Verificare a Dreptului de Proprietate sau a altor Drepturi, solicitând anularea parțială a hotărârii privind cuantumul despăgubirilor acordate, ca nelegale, stabilirea și obligarea pârâtului la plata despăgubirilor pentru imobilul expropriat, teren arabil intravilan în suprafaţă de 24.200 mp din localitatea Mihail Kogălniceanu la valoarea reală de circulație a imobilului.
Motivele chemării în judecată
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a dobândit în 2005 dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafață de 24.200 de metri pătrați. Ca multe alte terenuri din această zonă, și suprafața în cauză a făcut obiectul exproprierii conform Hotărârii Guvernului nr. 23/2020, Anexa 2, poziţia 641, fiind în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național Infrastructura Bazei 57 Aeriană din Cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.
Doar că, așa cum se știe, despăgubirile nu au fost stabilite în funcție de valoarea reală a acestor terenuri, de particularitățile fiecăruia, de deschidere la drumurile publice, de accesul la utilități sau de alte aspecte care pot influența prețurile, ci au fost acordate unele sume de bani prevăzute în unele grile notariale, stabilite „în birou“, nicidecum în teren.
Chiar și așa, nu au fost respectate nici măcar prețurile prevăzute în aceste grile notariale, întrucât nu s-a ținut cont de zona în care se află terenul.
Astfel, pentru cele două hectare și jumătate de teren arabil intravilan, reclamanta a primit, inițial, despăgubiri în cuantum de 458.667,44 lei. Ea a arătat că această hotărâre este nelegală, terenul fiind evaluat eronat la valoarea minimă de 4 euro/metru pătrat (chiar mai mică), pentru că imobilul este situat în zona Aeroport, la drumul național și aproape de gardul aeroportului, unde valoarea minimă este de 12 euro/metru pătrat. Valoarea de 4 euro este stabilită pentru terenurile aflate în zona C – periferie, în timp ce terenul său se află în zona A.
În aceste condiții, conform grilelor notariale, valoarea despăgubirilor trebuia să fie de 1.405.303,6 lei, însă valoarea reală a terenului este de cel puțin 2.342.172,8 lei, prin raportare la 20 de euro/mp.
Ce spun reprezentanții MApN
La rândul lor, reprezentanții MApN au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, argumentând că stabilirea despăgubirilor s-a realizat cu respectarea Legii nr. 255/2010 și a art. 8 din Normele metodologice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011.
„Nu se pot aplica dispozițiile Legii nr. 33/1994, întrucât modificarea adusă Legii nr. 255/2010, prin Legea nr. 233/2018, nu mai conține dispoziții de trimitere la Legea nr. 33/1994, iar aceasta se aplică numai în măsura în care nu contravine prevederile Legii nr. 255/2010“, se arată în întâmpinare.
Judecarea cauzei pe fond
În urma analizării motivelor acțiunii, instanța de fond a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, în 2021, că în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. Așadar, unul dintre argumentele evocate de către pârât (MApN) în apărare a fost tranșat prin decizia instanței supreme, în sensul că despăgubirile trebuie să reflecte valoarea reală a terenului prin raportare la criteriile prevăzute în legea generală ce reglementează procedura exproprierii, respectiv: prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, precum și daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Prin raportul de expertiză întocmit de către experți, terenul a fost încadrat, conform grilelor notariale, în zona C, iar valoarea de circulație a acestuia este de 12,10 euro/metru pătrat. În ceea ce privește valoarea din grilele notariale, experții au indicat sume diferite, de 4, respectiv 7 euro/metru pătrat.
Pronunțarea pe fond: suplimentarea despăgubirii
Prin urmare, Tribunalul Constanța a admis acțiunea reclamantei Elena Ș. în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Apărării Naţionale. „Anulează în parte Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. H-476 din data de 16.12.2020 şi Procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. P-476 din data de 16.12.2020, emise de Comisia de Verificare a Dreptului de Proprietate sau a altor Drepturi Reale, constituite în baza Legii nr. 255/2010, în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor suma de 946.636,56 lei, reprezentând diferenţa dintre despăgubirile cuvenite, de 946.636,56 lei, pentru exproprierea imobilului intravilan în suprafaţă de 24.200 metri pătraţi, identificat în parcela nr. 684/3, lot 2, situat în intravilanul localităţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, pentru realizarea lucrării de utilitate publică de interes naţional Infrastructura Bazei 57 Aeriană din Cazarma 888 Mihail Kogălniceanu şi cele efectiv achitate. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 18.380 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se depune la Tribunalul Constanţa“, potrivit sentinței civile.
În data de 20 octombrie, la Curtea de Apel Constanța a fost înregistrat apelul declarat de Statul Român, prin MApN, împotriva sentinței Tribunalului Constanța.
Daniel ALBU
Citește și:
Ce se întâmplă cu expropriații de la Mihail Kogălniceanu, după ce s-au adresat instanței
