După o achitare definitivă pronunțată în anul 2023, Elena Marinela Negulici, fost director economic al Nuclearelectrica – CNE Cernavodă, solicită despăgubiri statului român. Inițial, acțiunea civilă a fost respinsă de instanța de fond, însă în apel lucrurile s-au schimbat.
Elena Marinela Negulici fusese trimisă în judecată de DNA Constanța în 2015, într-un dosar ce viza presupuse fapte de abuz comise între 2007 și 2014. Deși procurorii au vizat întreaga conducere a companiei de la acea vreme — inclusiv pe Ionel Bucur (fost director), Ionel Encică, Laurențiu Theodor Nicola, Mădălina Olteanu și administratorul Victor Dărămuș — instanțele au infirmat acuzațiile.
Tribunalul Constanța a dispus achitarea tuturor inculpaților în 2021, decizie menținută definitiv în apel, doi ani mai târziu.
Daune din cauza erorilor judiciare
Revenind la fostul director economic Elena Marinela Negulici, după achitarea definitivă și respingerea căilor extraordinare de atac ale DNA, femeia a cerut să fie despăgubită pentru perioada în care toate economiile i-au fost sechestrate și pentru faptul că i-a fost afectată activitatea profesională.
Prin cererea înregistrată la data de 23.04.2024, reclamanta a solicitat obligarea statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata daunelor materiale constând în:
– contravaloarea cheltuielilor de judecată plătite în procedurile judiciare penale, constând în onorariu avocat faza urmărire penala, fond, apel, contestaţie în anulare, în cuantum total de 49.998 lei, actualizate cu rata inflaţiei, de la data suportării lor de către reclamantă şi până la data plăţii efective de către pârât;
– contravaloarea dobânzilor legale (în subsidiar, a dobânzii practicate de banca BRD Groupe Societe Generale şi Raiffeisen Bank) şi a valorii reprezentând actualizarea cu rata inflaţiei pentru perioada 06.01.2016 – 20.10.2023 aferente sumei totale de 137.576 lei şi 1.196 euro asupra cărora a fost instituit sechestru judiciar, urmând ca toate aceste sume (dobânzi şi inflaţie) să fie la rândul lor actualizate cu inflația începând cu data de 20.10.2023 şi până la data plăţii efective;
– suma de 10.000 lei, reprezentând cheltuieli cu investigații medicale şi boala diagnosticată în timpul procesului penal, actualizate cu rata inflaţiei de la data suportării lor de către reclamantă şi până la data plăţii efective de către pârât.
– suma de 9.313 lei reprezentând diferenţa între salariul pentru funcţia de Director economic şi cea de expert principal, pentru perioada 19.02.2016 – 17.05.2016, precum şi suma de 32.542 lei, reprezentând contravaloarea salariului pentru funcţia de expert principal, pentru perioada 19.02.2016 -17.04.2016,
urmând ca toate aceste drepturi sa fie actualizate cu rata inflaţiei împreună cu dobânda legală, de la data la care a intervenit modificarea (retrogradare) funcţiei, respectiv suspendarea contractului individual de munca al reclamantei.
După ce a fost declarată definitiv nevinovată, Elena Marinela Negulici, fostul director economic al Nuclearelectrica – CNE Cernavodă, a deschis o acțiune în instanță împotriva statului român, solicitând despăgubiri consistente pentru trauma unui proces care a durat aproape un deceniu.
Prețul „controlului judiciar injust”
Reclamanta a cuantificat prejudiciul moral la suma totală de 105.000 euro. Din această sumă: 25.000 euro reprezintă daune pentru efectele măsurii preventive a controlului judiciar, pe care o consideră injustă, respectiv 80.000 euro sunt solicitați pentru suferințele morale cauzate de întreaga desfășurare a anchetei și a procesului penal, de la primele cercetări din 2015 și până la decizia finală de achitare.
Dobânzi calculate de la data achitării definitive
Pe lângă suma de bază, fostul director economic solicită și plata dobânzii legale aferente despăgubirilor. Aceasta ar urma să fie calculată începând cu data de 20 octombrie 2023, momentul în care Hotărârea nr. 1024/2023 a rămas definitivă, confirmând oficial că acuzațiile DNA nu au avut fundament.
Un proces început din oficiu
În motivarea cererii, Elena Marinela Negulici subliniază că întregul calvar a început în anul 2015, când procurorii au demarat o anchetă din oficiu. La acea vreme, ea a fost acuzată de multiple fapte de abuz în serviciu și conflict de interese, acuzații care au planat asupra sa pe tot parcursul cercetărilor, până la soluția de achitare pronunțată de judecători.
Acțiunea a fost respinsă pe fond
În urmă cu aproape un an, mai exact în martie 2025, Tribunalul Constanța, instanța de fond, a respins acțiunea ca nefondată.
Așa cum era de așteptat, reclamanta a declarat apel împotriva acestei soluții, iar dosarul s-a mutat la Curtea de Apel Constanța. Aici datele s-au schimbat radical.
În urma judecării apelului, instanța superioară a admis apelul și a schimbat sentința civilă:
”Obligă pârâtul către reclamantă la plata daunelor materiale, constând în:
– suma de 49.998 lei reprezentând cheltuieli judiciare, ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei;
– contravaloarea dobânzilor legale şi a valorii reprezentând actualizarea cu rata inflaţiei aferente sumei de 137.576 lei, începând cu data de 6.01.2016 şi până la data de 20.10.2023, sumă actualizată cu inflaţia începând cu data de 20.10.2023 şi până la data efectivă a plăţii;
– contravaloarea dobânzilor legale şi a valorii reprezentând actualizarea cu rata inflaţiei aferente echivalentului în lei al sumei de 1.196 euro la data de 6.01.2016, începând cu data de 6.01.2016 şi până la data de 20.10.2023, sumă actualizată cu inflaţia începând cu data de 20.10.2023 şi până la data efectivă a plăţii;
– contravaloarea salariului pentru funcţia de expert principal pentru perioada 19.02.2016 – 17.04.2016, actualizată cu rata inflaţiei, precum şi la plata dobânzii legale, de la scadenţa fiecărui drept salarial şi până la data efectivă a plăţii;
– contravaloarea diferenţei dintre salariul pentru funcţia de director economic şi salariul de expert principal pentru perioada 19.02.2016 – 17.05.2016, actualizată cu rata inflaţiei, precum şi la plata dobânzii legale, de la scadenţa fiecărui drept salarial şi până la data efectivă a plăţii.
Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.
Respinge restul pretenţiilor ca nefondate. Obligă intimatul pârât către apelanta reclamantă la plata sumei de 10.000 lei reprezentând onorariu de avocat la fond proporţional pretenţiilor admise şi 7.000 lei reprezentând onorariu de avocat în apel în cuantum redus”, se arată, printre altele, în hotărârea Curții de Apel.
Nici această hotărâre nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Interesant este faptul că două instanțe s-au pronunțat diferit asupra aceleiași spețe, urmând ca o a treia să dea verdictul final.
Motivele invocate de reclamantă
Elena Marinela Negulici arată că în anul 2016, era angajata la Nuclearelectrica, iar întreaga sa carieră profesională a fost în beneficiul acestei societăţi. În anul 2015 a ieşit la pensie pentru limită de vârstă, însă a continuat relaţia de munca, în baza unui contract pe perioada determinată. Iniţial, a fost reangajată pe funcţia pe care o avusese, de Director economic al Sucursalei CNE Cernavodă, pentru ca apoi, în noiembrie 2015, să treacă pe funcţia de expert principal.
Datorită experienței pe care o avea în funcţia de director economic, pănă la organizarea concursului de ocupare a acestei funcţii, angajatorul a numit-o cu delegație (temporar), din nou, pe postul de Director Economic pentru perioada 17.11.2015 -17.05.2016, timp de 6 luni.
Problemele au apărut însă pe fondul existenţei dosarului deschis de DNA, în 2016. În data de 19 februarie 2016, a adus la cunoştinţa SN Nuclearelectrica faptul că prin intermediul Ordonanţei DNA s-a luat măsura controlului judiciar, cu obligaţia de a nu desfasura nicio activitate la angajator, astfel că a încetat numirea cu delegație în funcţia de Director economic, fiind trecută pe funcţia de expert principal, apreciindu-se ca existenţa dosarului penal este incompatibilă cu funcţia de conducere, cu atât mai mult cu cât era în vigoare şi măsura controlului judiciar ce viza acest aspect.
În 2016, angajatorul a dispus şi suspendarea contractului individual de muncă, pe perioada controlului judiciar, care, ulterior, a fost revocat. Totuşi, angajatorul a decis menţinerea suspendării contractului de muncă pe durata procesului penal.
Pe 9 martie 2016 a fost trimisă în judecată, alături de alţi colegi, într-un dosar penal în care s-a dovedit ulterior, prin hotărâre definitivă, că faptele de care erau acuzați nu existau.
În luna martie 2018, Nuclearelectrica a decis încetarea suspendării contractului său de muncă şi încetarea de drept a raportului de muncă începând cu 11.03.2018. În acest context, a rămas fără posibilitatea de a-şi relua activitatea profesională care, din cauza deciziei de suspendare, s-a incheiat cu doi ani mai devreme decât ar fi trebuit.
În perioada procesului penal, soţul său, bolnav de cancer, a decedat, reclamanta nefiind în starea psihică şi fizică de i fi alături, aşa cum s-ar fi cuvenit. Totodată, s-a îmbolnăvit, pe fondul presiunii extreme generate de acuzația penală. La scurt timp după decesului soţului meu, a decedat şi mama sa.
În atare condiţii, a apreciat reclamantă că statul român este responsabil pentru efectele negative, materiale si morale, suportate din cauza existenţei procesului penal.
Daniel ALBU
