Scandalul urbanistic din zona Abator continuă la Curtea de Apel, în recurs, după ce Tribunalul Constanța a respins, pentru moment, solicitarea de blocare a șantierelor deschise de Cambela Prod. Vecinii din zonă, având calitate de reclamanți, reprezentați de Felicia Ovanesian, au cerut suspendarea urgentă a nu mai puțin de cinci autorizații de construire și a hotărârilor de Consiliu Local care stau la baza proiectelor imobiliare din șoseaua Mangaliei nr. 59A. Instanța a respins însă cererea ca neîntemeiată, iar motivarea judecătorilor scoate în evidență unele argumentele care au stat la baza respingerii acestei acțiuni.
Potrivit motivării judecătorului care a analizat fondul cauzei, principalul impediment care a stat la baza respingerii acțiunii a fost chiar natura juridică a procedurii. Mai exact, judecătorul a precizat că suspendarea unui act administrativ este o măsură de urgență, cu caracter provizoriu, care nu permite instanței să judece fondul problemei sau să facă expertize tehnice complexe.
Judecătorul a explicat că, pentru a opri un șantier în această fază, ilegalitatea autorizațiilor trebuie să fie flagrantă, vizibilă la o simplă vedere asupra actelor, lucru care nu s-a confirmat în acest dosar.
În privința celei mai contestate decizii – ridicarea unei parcări supraetajate pe un teren considerat de locatari spațiu verde (în baza autorizației 926/2025) – instanța a reținut că documentele oficiale ale primăriei contrazic acuzațiile oamenilor.
Actele urbanistice încadrează terenul respectiv în zona de curți-construcții, cu utilizare permisă tocmai pentru parcaje și garaje.
Mai mult, neconcordanța invocată de vecini în certificatul de urbanism a fost clasificată de autorități drept o simplă eroare materială de tehnoredactare, clarificată deja printr-o adresă oficială a Serviciului Autorizări Construcții.
O hotărâre definitivă din 2021 – un alt motiv de respingere
Judecătorul de la fond a ținut cont și de existența unui litigiu mai vechi, finalizat printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Constanța în 2021.
La acea vreme, instanța a validat planul urbanistic zonal din 2014 și o primă autorizație de construire din 2018 pentru același amplasament.
Însă acum instanța a analizat aceleași motive invocate de reclamanți, ca și atunci, inclusiv cea legată de distrugerea spațiului verde, care a fost deja analizat și respins definitiv în trecut.
De asemenea, nici argumentul modificării PUZ-ului în anul 2024 nu a fost acceptat ca motiv de suspendare.
În timp ce reclamanții au susținut că primăria a schimbat regulile jocului sub pretextul corectării unei erori, actele depuse de investitorul imobiliar au arătat că nu s-a modificat zonarea funcțională a terenului.
Trecând peste alte aspecte, Tribunalul a constatat că locatarii nu au putut proba existența unei pagube, iar argumentele privind pierderea arborilor, betonarea zonei, creșterea traficului sau riscurile asupra rețelelor de termoficare au fost catalogate drept ”consecințe posibile”.
”Simplul fapt că un șantier continuă sau că eventualele remedieri ulterioare ar fi costisitoare nu reprezintă un prejudiciu concret, personal și iminent pentru fiecare reclamant în parte, capabil să blocheze automat o investiție privată”, se arată în motivarea instanței.
Așa cum am arătat inițial, soluția Tribunalului nu a fost definitivă și a fost deja atacată cu recurs la instanța superioară. Recursul a fost înregistrat pe data de 7 mai și încă nu a fost stabilit termenul de judecată.
Daniel ALBU
