Procurorii Parchetului General au scris pagini întregi pentru a motiva de ce se pretează o măsură privativă de libertate în cazul celor doi oameni ai legii de la Constanța, în speță Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan. În momentul de față se așteaptă judecarea contestației măsurii preventive, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Anchetatorii au precizat că, evaluând gravitatea faptelor prin prisma modului şi a circumstanţelor de comitere, se constată că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță presupun un pericol social extrem de ridicat, având în vedere importanţa valorilor sociale ocrotite prin normele de incriminare, prin comiterea unor astfel de fapte fiind afectate grav relaţiile sociale referitoare la prestigiul autorităţii de stat în cadrul căreia funcţionarul care pretinde şi primeşte foloase şi funcționarul pe lângă care se trafichează influența îşi exercită funcţia, amploarea și complexitatea activității infracționale desfășurate de inculpat, scopul săvârșirii faptelor, calitatea persoanelor implicate, sumele de bani ori foloasele pretinse și primite în urma săvârșirii faptelor, dar și îndrăzneala și perseverența manifestată de inculpat în atingerea scopului infracțional.
Toate acestea dovedesc deopotrivă și un grad ridicat de pericol pentru ordinea publică, într-un context marcat de amploarea și recrudescența fenomenului infracțional asociat infracțiunilor de corupție.
Ce reprezintă justiția
Dacă orice faptă de corupție, prin natura relațiilor sociale afectate, prezintă o gravitate ridicată, faptele de corupție săvârșite în legătură cu sistemul judiciar relevă un grad de pericol social aparte, întrucât buna funcționare a acestui sistem depinde în proporție covârșitoare de încrederea cetățenilor în corectitudinea și imparțialitatea funcționarilor care îl compun.
”Or, faptele supuse analizei prezintă aptitudinea de a afecta în mod semnificativ prestigiul și credibilitatea funcției de magistrat, o serie dintre acestea (vizând modul de soluționare a unor cauze penale) fiind de natură să genereze, în percepția publică,inclusiv aparența că soluțiile dispuse de organele de urmărire penală ar putea fi susceptibile de negociere ori influențare, precum și ideea că persoanele care dispun de resurse financiare s-ar putea sustrage exigențelor principiului egalității cetățenilor în fața legii, beneficiind astfel de un tratament juridic preferențial. În orice stat de drept, justiția reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai societății democratice, iar încrederea pe care cetățenii o manifestă față de sistemul judiciar depinde în mare măsură și de comportamentul și caracterul celor care înfăptuiesc actul de justiție, fiind necesar în acest sens ca magistratul să dea dovadă nu doar de competență profesională, ci și de integritate morală.
Este incontestabil faptul că fenomenul corupției constituie o amenințare majoră la adresa democrației și a drepturilor omului, iar prin acțiunile sale, inculpatul a demonstrat un dispreț profund față de acest principiu fundamental pe care se întemeiază orice societate democratică, dar și față de întregul sistem judiciar din care face parte și a cărui imagine a fost grav afectată prin comiterea faptelor, de remarcat fiind sub acest aspect complexitatea activității infracționale desfășurate”, se arată în referatul de arestare al procurorilor din cadrul PICCJ.
În continuare, anchetatorii spun că, prin raportare la amploarea fenomenului corupției în ansamblu, se impune observarea faptului că aceasta constituie o importantă cauză a lipsei acute de încredere în sistemul judiciar și un adevărat flagel al societăţii româneşti contemporane, combaterea acestui fenomen fiind esențială pentru creșterea prestigiului acestui sistem.
În atare circumstanțe, comiterea unor infracțiuni de corupție chiar de către persoane care fac parte din cadrul sistemului judiciar dobândește o gravitate sporită, întrucât afectează însăși autoritatea chemată să întreprindă toate măsurile necesare pentru combaterea fenomenului infracțional.
Exigențele constituționale reclamă ca Justiția să fie unică, imparțială și egală pentru toți, aceste deziderate reprezentând repere fundamentale ale ordinii constituționale și ale funcționării democratice a societății, întrucât numai o justiție independentă și echidistantă poate garanta protecția efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale.
Ar putea recidiva
În acest context, probitatea și onestitatea magistraților dobândesc valența unor condiții indispensabile pentru înfăptuirea actului de justiție. Integritatea celor chemați să aplice legea nu se circumscrie exclusiv sferei de analiză prin raportare la particular, ci reprezintă o exigență instituțională esențială, de natură să asigure legitimitatea și credibilitatea autorității judiciare, iar orice atingere adusă acestor valori este susceptibilă să compromită nu doar prestigiul corpului magistraților, ci și percepția publică asupra capacității statului de a garanta supremația legii.
Totodată, onestitatea magistraților trebuie analizată și din perspectiva rolului pe care aceștia îl au în combaterea fenomenului infracțional.
Mai mult decât atât, în contextul unei societăți marcate de o sensibilitate crescândă față de problemele de integritate publică, orice abatere de la standardele de probitate imputabilă unui magistrat riscă să genereze percepția unei degradări sistemice a mecanismelor judiciare.
Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică trebuie remarcat că această noțiune este definită de jurisprudenţă ca reprezentând temerea că, aflat în stare de libertate, inculpații ar putea comite noi fapte penale ori ar declanşa reacţii puternice în rândul opiniei publice, prin natura faptelor pe care le-a comis.
Gigi Valentin Ștefan a mercantilizat în mod nepermis nu doar actul de justiție într-o serie de situații concrete
Procurorii din cadrul PICCJ spun că, din materialul probator administrat (procese-verbale de transcriere a înregistrărilor în mediul ambiental, procese-verbale de verificare, procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, declarația martorilor în cauză rezultă că procurorul Gigi Valentin Ștefan a mercantilizat în mod nepermis nu doar actul de justiție într-o serie de situații concrete, punctuale, ci chiar ideea de înfăptuire a justiției prin conduita sa sistematică profund veroasă, abdicând fără scrupule de la principiile și reperele care guvernează comportamentul unui magistrat, ce impun standarde de exigență mult mai ridicate și mai stricte decât cele aplicabile unor persoane fără calitate specială.
”A deturnat și transformat rolul, demnitatea și noblețea profesiei de magistrat într-un mijloc de înavuțire, orientându-și toate demersurile și eforturile către acumularea facilă și rapidă de resurse financiare în mod fraudulos, plasând într-un plan marginal îndatoririle de serviciu, pe care le socotește facultative, îndeplinindule în mod steril sau ignorându-le complet, absentând cu titlu regulat sau petrecând un timp de lucru mult inferior celui legal la locul de muncă, interval în care preocupările sale principale erau orientate tot către înscrierea în paradigme generatoare de beneficii personale, purtând contacte telefonice cu persoane din varii medii, ce trădează componenta pecuniară din spatele acțiunilor asumate.
A interferat metodic și regulat, într-o manieră care înfrânge până și cele mai elementare coordonate de etică și deontologie cu persoane din diverse sfere de putere și influență, identificând până la confuziune statutul său cu un vehicul de traficare nestingherită a influenței, sub falsul sentiment de impunitate pe care dimensiunea funcțiiilor de conducere ocupate timp de peste 15 ani i-a conferit-o. Perioada însemnată în care a ocupat funcția de procuror general transpare că a fost utilizată de către suspect nu pentru îndeplinirea rolului său instituțional, ci cu predilecție pentru dezvoltarea unei sfere relaționale apte a-i asigura înavuțirea subită și semnificativă. În considerarea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța pe care a ocupat-o acesta și-a construit și consolidat o imagine caracterizată de plenipotență, impunitate absolută și capacitate de a influența orice decizie judiciară, pe care încearcă constant să și-o reafirme și în prezent în discuțiile cu beneficiarii traficării influenței dar și în raport de colegii din structurile de parchet de la nivelurile inferioare.
Etalarea unui tipar de comportament grefat strict pe interese economice și pe jocuri de putere este dezvăluită de natura și dimensiunea raporturilor ilicite în care caută sau chiar insistă să se înscrie, promiscuitatea interacțiunilor și lipsa oricăror standarde minimale de moralitate, decență și prudență întrezărindu-se nu doar din paleta extrem de extinsă de bunuri, servicii și prestații primite sau acceptate drept contraprestație pentru traficarea influenței efective ori pretinse, unele de o valoare chiar dezonorantă, ci și de modelele umane cu care se înconjoară permanent și cu care derulează relații personale subordonate tiparului acțional ilicit imputat, precum șefi de structuri din eșaloanele inferioare ale instituțiilor publice de la nivelul județului Constanța, simpli cetățeni, funcționari publici și persoane care au ocupat în trecut funcții importante în cadrul structurilor teritoriale aparținând de alte ministere, transformând comiterea infracțiunilor de corupție într-un modus vivendi, fără nicio formă de autocontrol și reținere”, potrivit anchetatorilor.
Teodor Niță
De asemenea, cu privire la procurorul Niță Teodor, probele administrate până în prezent demonstrează că la data de 15 ianuarie 2026, a exercitat demersuri de influențare a locotenent-colonelului Cristian Rotaru din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de societatea controlată, administrată de numitul Stelian Alexe, despre care a afirmat că “este un apropiat de-al său, căruia îi este dator pentru sprijinul și ajutorul acordat de-a lungul timpului”.
În concret, acesta, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat locotenent-colonelului Cristian Rotaru, desemnat să exercite atribuțiile de șef al Serviciului Inspecția de Prevenire din cadrul ISUJ Constanța, să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă omului de afaceri Stelian Alexe. Acțiunea de determinare a funcționarului public la neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, prin abaterea de la aplicarea măsurilor legale obligatorii pe linie PSI, se circumscrie activității de instigare prevăzute de art. 47 Cod penal.
Totodată, fapta prezintă relevanță penală și prin prisma dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, întrucât intervenția magistratului urmărea obținerea unui folos necuvenit pentru societatea reprezentată de Stelian Alexe, respectiv evitarea aplicării măsurii complementare de încetare a activității comerciale și a consecințelor economice aferente.
Gravitatea extremă a faptelor transpare și din natura deciziilor judiciare pronunțate sau anticipate, promise în schimbul intervențiilor sale ilicite, soluțiile preconizate fiind detașate de adevărul faptic și judiciar și în contra valorilor sociale protejate prin normele de incriminare pe care persoanele favorizate le-au încălcat, afectând în mod iremediabil cursul firesc al justiției și chiar drepturile persoanelor îndrituite a le valorifica.
”Analizând și coroborând probele aflate la dosarul cauzei, apreciem că măsura arestării preventive funcționează ca un mijloc de prevenire sau înlăturare a unor împrejurări sau situații de natură să pună în pericol eficienta desfășurare a procesului penal.
Scopul acestei măsuri îl constituie realizarea cadrului optim pentru desfășurarea în bune condiții a activității procesuale, potrivit scopurilor procesului penal”, potrivit PICCJ.
Liliana BELCIUG
Citește și:
