Președinții curților de apel din România cer clarificarea publică a informațiilor privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, despre care s-a relatat că a avut loc vineri, 14 august a.c, în biroul președintelui Senatului.
Într-un comunicat semnat de 16 șefi de curți de apel, aceștia avertizează că lipsa de transparență în jurul unei asemenea întrevederi este „profund inadecvată” standardelor unei jurisdicții constituționale și poate genera îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate a CCR, scrie stiripesurse.ro
Magistrații invocă inclusiv jurisprudența CEDO și precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial după controversa provocată de o întâlnire cu un judecător CCR.
Președinții curților de apel intră astfel în controversa declanșată de întâlnirea neanunțată public dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, desfășurată cu doar câteva zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra unor dosare cu miză juridică și politică importantă.
În comunicat, șefii instanțelor arată că solicită explicații inclusiv din perspectiva faptului că instanțele judecătorești sunt obligate să dea efect, în activitatea lor jurisdicțională, deciziilor Curții Constituționale.
„Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale”, se arată în document.
Președinții curților de apel pun accentul nu numai pe existența unei eventuale influențe efective asupra judecătorilor, ci și pe aparența de independență și imparțialitate.
„Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție”, afirmă semnatarii comunicatului.
Comunicat semnat de 16 șefi de instanțe, între care și Constanța
Documentul este semnat de 16 președinți de curți de apel, între care PREŞEDINTE GABRIEL MUSTAŢĂ – CURTEA DE APEL CONSTANŢA, Liana-Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București, Dana-Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, Florica Roman, președinta Curții de Apel Oradea, Mihai-Bogdan Mateescu, președintele Curții de Apel Pitești, precum și Petre-Valentin Bădița, președintele Curții Militare de Apel București.
Poziția comună are astfel o greutate instituțională aparte, venind de la conducerile instanțelor aflate imediat sub Înalta Curte în ierarhia sistemului judiciar.
Reacția CCR: neagă discutarea dosarelor, nu neagă întâlnirea
Curtea Constituțională a transmis sâmbătă o primă reacție în urma informațiilor apărute în presă. Simina Tănăsescu a respins „ferm și categoric” orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul CCR în afara cadrului legal. Precizarea nu neagă însă faptul că întâlnirea cu Ilie Bolojan ar fi avut loc și nu oferă informații despre scopul sau temele acesteia.
Controversa este amplificată de calendarul Curții. Luni, 17 august, CCR are programată o ședință în care se află pe ordinea de zi inclusiv dosarele privind modificările legislative în domeniul integrității și legea referitoare la Strategia națională pentru conservarea biodiversității.
Legea integrității a fost contestată inclusiv de senatori PNL și USR, în condițiile în care Ilie Bolojan este președintele PNL. Întâlnirea neanunțată public dintre liderul partidului și președinta jurisdicției care urmează să soluționeze sesizarea este tocmai contextul în care președinții curților de apel afirmă că, independent de ceea ce s-a discutat efectiv, este necesară eliminarea oricărei îndoieli privind aparența de imparțialitate.
L.M.
