Aflat după gratii, Nicușor Constantinescu invocă paragrafe din legislația internațională și din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, poate-poate va găsi vreo portiță care să-i ușureze puțin situația într-unul din dosarele penale, instrumentate de DNA.
Este vorba despre dosarul în care a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, pe vremea când era președinte al Consiliului Județean. În același dosar mai sunt judecați și Titi Cenușă – fost arhitect șef al județului, dar și afaceristul Ioan Ichim, fost administrator al SC Geotop 2001.
În acest dosar, procurorii anticorupție au
stabilit că fostul președinte al CJC, împreună cu arhitectul-șef au atribuit
preferențial lucrările de cadastrare a drumurilor judeţene şi comunale din
judeţ către firma din București a lui Ioan Ichim, precum şi cu fraudarea
bugetului judeţului Constanţa. Frauda în dauna bugetului judeţului Constanţa
s-a realizat prin efectuarea, de către președintele CJC, în mod coordonat, a
unor plăţi nelegale în valoare totală de 11.621.345,49 de lei, o parte fiind
efectuate direct în contul firmei administrate de inculpatul Ichim Ioan (pentru
lucrări de cadastrare a drumurilor judeţene – n.r.).
Restul plăţilor au fost făcute din bugetul Consiliului Judeţean Constanţa în
mod indirect, prin alocări bugetare către un număr de 45 de comune, care, la
rândul lor, au procedat la virarea sumelor de bani în contul aceleiaşi
societăţi comerciale (pentru lucrări de cadastrare a drumurilor comunale).
Lucrările aparent efectuate, care oricum nu aveau nicio utilitate, au fost
evaluate la suma de 2.511.410 lei, iar restul sumei a fost decontat pentru
lucrări neefectuate (fictive), după cum se arată în rechizitoriul DNA.
La unul din termenele trecute, Constantinescu a solicitat instanței să fie sesizată Curții de Justiție a UE, în vederea pronuntării unei hotărâri preliminare asupra următoarei întrebări: ”Dacă articolul 2 din TUE (referitor la respectarea principiilor statului de drept și respectarea drepturilor omului) prin raportare la art. 48 paragraful 2 din Carta Drepturilor fundamentale a UE referitor la dreptul la apărare si art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a UE referitor la principiul legalității infracțiunilor și pedepselor se opun reglementării la nivel național ca infracțiune a unei fapte de îndeplinire a unui act cu încălcarea oricărei legi, fără indicarea expresă a legilor sau a dispozițiilor din legi a căror încălcare atrage angajarea răspunderii penale”.
Bine-înțeles că judecătorii au respins solicitarea respectivă, la ultimul termen de judecată, de pe data de 6 octombrie, ca fiind neîntemeiată. Următorul termen, pe fondul cauzei, a fost stabilit pentru data de 24 noiembrie.
Daniel ALBU
