Administrația Națională „Apele Române” a finalizat proiectul „Realizarea cadastrului apelor”, una dintre cele mai ample inițiative de digitalizare a resurselor de apă din România, realizată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 1 – Managementul Apei, Investiția I6. Proiectul oferă, pentru prima dată, o evidență digitală unitară a cursurilor de apă la nivel național, acoperind peste 236.000 km² și incluzând cadastrarea a peste 55.000 km de cursuri de apă dintr-un total de aproximativ 78.000 km (aproximativ 70%).
În cursul zilei de miercuri, 25 martie a.c., a avut loc evenimentul de închidere a proiectului, în prezența studenților de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV București), Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului (FFIM), specializarea Geodezie, precum și a studenților de la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB).
Proiectul a fost realizat în colaborare cu instituții-cheie la nivel național, precum Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Centrul Național de Cartografie, Agenția de Informații Geospațiale a Apărării (AIGA) și ROMATSA, cărora le mulțumim pentru efortul și implicarea în realizarea acestui proiect de importanță națională, care au asigurat suportul tehnic și operațional necesar desfășurării activităților de cartografiere la nivel național.
Pentru prima dată în România, delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă a fost realizată utilizând tehnologii integrate de teledetecție și prelucrare geospațială, într-un proces complex care a inclus:
- achiziția de date LiDAR pentru peste 50.000 km², prin 120 de misiuni de zbor;
- realizarea de imagini aeriene de înaltă rezoluție (20 cm/pixel), în peste 400 de ore de zbor, desfășurate pe parcursul a 116 zile;
- generarea modelelor digitale ale terenului (DTM) și ale suprafeței (DSM) la nivel național;
- realizarea ortofotoplanului național, utilizat pentru identificarea exactă a cursurilor de apă și a zonelor de protecție;
- dezvoltarea unei platforme geospațiale moderne, în arhitectură cloud, pentru administrarea și analiza datelor hidrografice.
Un element inovator al proiectului îl reprezintă dezvoltarea unei aplicații GIS integrate, care permite analiza dinamicii albiilor (eroziune și sedimentare), monitorizarea extracției de agregate minerale și identificarea zonelor cu risc, inclusiv alunecări de teren în proximitatea lucrărilor hidrotehnice.
Totodată, proiectul a inclus un proces complex de colaborare instituțională pentru integrarea datelor în sistemul național de cadastru și carte funciară, inclusiv utilizarea platformei eTerra și emiterea deciziilor necesare pentru înscrierea bunurilor în domeniul public al statului.
În urma implementării, cadastrul apelor oferă o bază solidă pentru:
- administrarea eficientă a domeniului public al apelor;
- prevenirea riscurilor naturale, în special inundații și secetă;
- identificarea construcțiilor neautorizate din zonele de protecție;
- fundamentarea investițiilor în infrastructura de apă și irigații;
- luarea deciziilor strategice în conformitate cu legislația națională și europeană, inclusiv Directiva Cadru Apă.
„Finalizarea cadastrului apelor reprezintă un moment de referință pentru Administrația Națională «Apele Române» și pentru România. Prin acest proiect, avem pentru prima dată o evidență digitală unitară, precisă și actualizată a cursurilor de apă și a domeniului public al apelor. Este un instrument esențial care ne permite să luăm decizii mai rapide, mai corecte și mai bine fundamentate, în beneficiul cetățenilor, al mediului și al dezvoltării durabile”, a declarat directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, dr. ing. Doru-Dragoș Cazan.
Evenimentul a evidențiat și rolul noii generații de specialiști, studenții prezenți având ocazia să descopere aplicabilitatea practică a tehnologiilor de geodezie, fotogrammetrie și teledetecție în domeniul gospodăririi apelor.
Prin finalizarea proiectului „Realizarea cadastrului apelor”, Administrația Națională „Apele Române” face un pas decisiv către digitalizarea completă a managementului resurselor de apă, consolidând transparența, eficiența și capacitatea de răspuns la riscurile generate de schimbările climatice.
A.C.
