Cazurile de scarlatină au revenit în forță în colectivități în acest sezon, după renunțarea la măsurile pandemice. După explozia cazurilor de gripă şi viroze în rândul elevilor, încep să se înmulţească rapid şi cazurile de infecţii bacteriene foarte contagioase. În şcoli şi grădiniţe sunt tot mai multe cazuri de scarlatină, o afecţiune care îi afectează în special pe cei mici, dar se poate transmite şi la adulţi.
Medicii recunosc că este o creștere a numărului de cazuri față de ultimii doi ani. Evoluția este în general una pozitivă, boala are, de cele mai multe ori, forme ușoare și medii. Foarte puțini copii dezvoltă forme cu complicații. Însă, cadrele medicale recomandă părinților internarea copiilor cu scarlatină confirmată pentru că sindromul post-streptococic poate da, pe termen lung, niște complicații.
Medici din mai multe județe ale țării au confirmat, în acest sezon, sute de cazuri de scarlatină în rândul copiilor de vârstă școlară și preșcolară. Cele mai multe au fost înregistrate la Cluj, unde au fost confirmate 243 de astfel de îmbolnăviri, diagnosticate atât de medicii de familie, la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), Camera de Gardă a Spitalului de Urgență pentru Copii, la Spitalul de Boli Infecțioase cât și la cabinetele medicale ale ambulatoriilor de specialitate.
Printre județele care au mai raportat, recent, cazuri sau focare de scarlatină sunt Galați, Timiș, Dolj, Brăila și Constanța. ”În luna martie 2023 au fost conformate 19 cazuri de scarlatină. Au fost aproximativ 54 de suspiciuni, din care 19 confirmate, 2 probabile, 32 posibile și 1 caz infirmat. În luna februarie au fost 23 de cazuri, din care 11 confirmate, 10 posibile, 2 probabile. Din aceste cazuri s-a format un focar cu 4 cazuri (2 confirmate și 2 probabile), la o grădiniță din municipiu. În luna ianuarie au existat 22 de cazuri, din care 7 confirmate și 15 posibile”, a declarat, pentru Focus Press, Tudorel Ene, purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică din Constanța.
Scarlatina este o boală infecțioasă bacteriană, determinată de anumite serotipuri de streptococ beta hemolitic de grup A (SGA, Streptococcus pyogenes), care produc toxina eritrogenă sau eritrotoxină. Conform legislației actuale, scarlatina este o boală cu raportare obligatorie de către furnizorii de servicii medicale. Scarlatina nu este cu nimic diferită de faringoamigdalita streptococică. Copilul face febră, mănâncă cu dificultate, se confruntă cu disfagie, deshidratare, erupţie cutanată roșiatică şi limbă zmeurie.
Medicul de familie are un rol major în urmărirea și dispensarizarea cazurilor izolate sau din focarele de angină streptococică/scarlatină:
– urmărirea evoluției simptomatologiei la 72 de ore după administrarea tratamentului dacă pacientul a fost izolat la domiciliu
– urmărirea contacților familiali ai cazului de angină streptococică/scarlatină timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav
– în cazul pacienților cu istoric personal, familial de reumatism articular acut și cu exsudat pozitiv, se va efectua exsudat faringian tuturor contacților familiali chiar dacă sunt simptomatici sau asimptomatici.
– dacă un pacient are mai mult de 3 episoade simptomatice de angină streptococică în ultimele 3 luni, se va recolta exsudat faringian de la toți contacții din familie.
Toate persoanele care prezintă Steptococ de grup A în cultură vor fi tratate chiar dacă sunt sau nu simptomatici:
– dacă într-o familie au fost mai mult de 3 cazuri de angină streptococică/ scarlatină în ultimele 3 luni, tuturor membrilor din familie li se va recolta exsudat faringian și orice purtător va fi tratat.
– dispensarizarea cazului constă în: examene clinice și de laborator (examen de urină) săptămânale (în săptămânile 2, 3,4) și examene clinice lunare în lunile 2 și 3 de la debutul bolii.
La 30 de zile de la debutul bolii se recomandă efectuarea ASLO, VSH și fibrinemiei. Dacă investigațiile de laborator sunt modificate, în vederea stabilirii conduitei terapeutice corecte, pacientul va fi trimis către secția de boli infecțioase.
Pentru cazurile de scarlatină (probabile și confirmate) care fac parte din focare, buletinele de analiză (ASLO, VSH, fibrinemie) vor fi trimise la DSP. În cazul în care aceste analize nu au fost efectuate se vor preciza motivele neefectuării. De precizat că orice medic de familie, medic din colectivitate (școală, grădiniță), medic din cabinet privat, medic din spital (secție de pediatrie, secție de boli infecțioase) trebuie să raporteze cazul depistat conform HG 589/2007. Tratamentul scarlatinei este de cele mai multe ori cu antibiotice.
Boala are un caracter sezonier, fiind mai răspândită în lunile decembrie-mai, cu un vârf de cazuri în martie şi aprilie. Tot medicii susțin că deși oricine poate face scarlatină, cei mai afectați sunt copiii, cu precădere cei din grupa de vârstă 5-10 ani. La copiii mai mici de 2 ani boala este diagnosticată destul de rar, atât cât timp nu intră în colectivități.
Metodologia de supraveghere a scarlatinei în România poate fi consultată aici.
Alexandra VASILE




























Ukraina. Si mai urmeaza. 0 control la intrare in Romania. Am stat 2 ani in case degeaba, n am invatat nimic, mai ales autoritatile care incalca constitutia.