Vi s-a întâmplat ca printr-o eroare să transferați bani într-un cont greșit? Nu vă faceți probleme, legea prevede posibilitatea recuperării acestor bani, chiar dacă la prima vedere pare imposibil, mai ales că nu cunoașteți titularul contului în care au ajuns banii.
Astfel de cazuri se pot întâmpla oricui, atât celor care transferă bani prin prisma serviciului, cât și celor care transferă ocazional. Au fost situații în care unele persoane care au reclamat faptul că nu și-au primit banii pe care îi așteptau, fie ei salarii, garanții sau plăți. În urma verificărilor s-a constatat că banii au ajuns, accidental, în alte conturi, la persoane cunoscute sau nu.
La fel au fost cazuri în care posesorii unor conturi bancare s-au trezit cu sume de bani în cont despre care nu știau nimic, nici despre expeditor, nici despre ce anume reprezintă acei bani.
Ei bine, în astfel de situații legea prevede obligația restituirii banilor sau, în caz contrar, recuperarea acestora prin instanță.
Pentru mai multe lămuriri am consultat un avocat, pe Mirela Doicescu din Baroul Constanța.
”Situația, deși pare nedreaptă la prima vedere, e reglementată foarte clar în dreptul civil. Nu poți păstra baniI primiți din eroare, chiar dacă nu ai solicitat transferul și chiar dacă nu știai proveniența.
Transferul greșit de bani se încadrează în instituția plății nedatorate (art. 1341–1342 Cod civil). Legea spune că: dacă primești o sumă „fără just temei”, și ai beneficiat de ea, ești obligat să o restitui de îndată ce ți se cere înapoi. Indiferent că au trecut 6 luni, indiferent că nu ai cerut acei bani, indiferent că nu știai de unde provin, ei trebuie să revină de unde au plecat.
Singurele nuanțe reale sunt două:
- Buna-credință, dacă ai fost în mod rezonabil convins că banii îți aparțin (ex: așteptai o rambursare, o restituire etc.) și i-ai consumat fără să verifici, răspunderea ta se limitează la ceea ce mai ai efectiv din sumă.
Dar în practică, când vezi bani „din senin”, legea prezumă că trebuia să verifici. Buna-credință nu acoperă nepăsarea.
- Dacă ai cheltuit banii pe necesități curente și nu mai ai nimic din sumă, tot ai obligația de restituire. Legea nu te exonerează pentru că ai cheltuit și nu mai ai ce da înapoi”, ne-a declarat Mirela Doicescu.
Concluzia juridică este simplă: da, persoana care a primit bani „din senin” va trebui să restituie întreaga sumă, inclusiv în situația în care, potrivit legii, au trecut 6 luni, ca în speța de față.
Dacă s-ar fi împlinit termenul de prescripție și ar fi existat bună-credință, situația ar fi fost diferită. Este vorba despre o obligație civilă, iar entitatea care a efectuat plata din greșeală poate solicita restituirea sumei fie pe cale amiabilă, fie direct în instanță.
Potrivit Mirelei Doicescu, nu intervine răspunderea penală decât dacă există dovada intenției de a ascunde sau de a-și însuși suma după primirea notificării (de exemplu: retrageri masive imediate, refuz conștient). În mod obișnuit, situația rămâne una strict civilă.
Așa cum arătam mai sus, astfel de spețe sunt frecvente în practică, mai ales în cazul băncilor, salariilor virate eronat, ajutoarelor sociale sau plăților efectuate de instituții publice.
Daniel ALBU
Citește și:
