Agricultura României se confruntă cu perspectiva unei lovituri financiare majore în perioada 2028-2034. Peste 5,1 miliarde de euro ar putea dispărea din finanțarea destinată sectorului, iar pierderile ar putea ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro într-un scenariu extins. Consecințele s-ar putea resimți dincolo de ferme, de la locurile de muncă din mediul rural până la industria alimentară și securitatea aprovizionării cu hrană.
Avertismentul vine de la Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care a publicat miercuri estimări privind impactul viitorului buget european asupra agriculturii românești. Organizația a lansat pe propriul site o pagină dedicată viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a atrage atenția asupra riscurilor înainte ca negocierile bugetare să se încheie.
Miza este uriașă. Potrivit calculelor AAC, reducerea finanțării ar putea lăsa economiile locale fără sume cuprinse între 825 de milioane de euro și un miliard de euro anual. În același timp, între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă ar putea fi puse în pericol, pe fondul diminuării banilor care susțin activitatea fermelor și investițiile din mediul rural.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează plățile directe acordate fermierilor. AAC avertizează că bugetul pentru subvențiile prin Pilonul I, gestionate prin APIA, ar putea fi redus cu până la 50%. În paralel, finanțarea investițiilor prin Pilonul II, derulate prin AFIR, ar putea suferi tăieri drastice
Și nivelul sprijinului pe hectar ar putea coborî puternic. Potrivit estimărilor organizației, plata maximă posibilă în România, incluzând sprijinul cuplat și toate ecoschemele, ar putea ajunge în jurul valorii de 110 euro/hectar.
Prin comparație, media actuală este de 221 de euro/hectar, iar nivelul care ar fi trebuit atins în condițiile unei convergențe externe de 100% este de 241 de euro/hectar, conform angajamentelor asumate de Uniunea Europeană la aderarea României.
O asemenea diferență ar putea accentua dificultățile fermierilor, într-un moment în care seceta, costurile ridicate de producție și concurența externă pun deja presiune asupra exploatațiilor agricole.
„Se poate ajunge la o reducere cu 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I, APIA, și o reducere drastică a bugetului pentru investiții prin Pilonul II, AFIR. Consecințele ne privesc pe toți. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiții, activitate economică în comunitățile rurale și materie primă pentru industria alimentară”, avertizează reprezentanții AAC.
Avertismentul Alianței pune în prim-plan o miză care depășește granițele agriculturii. În joc sunt veniturile fermierilor, investițiile din mediul rural, locurile de muncă și capacitatea României de a-și susține propria producție de hrană. Dacă estimările AAC se confirmă, următorul exercițiu financiar european ar putea aduce una dintre cele mai dure presiuni bugetare asupra agriculturii românești din ultimii ani, Ştiripesurse.
A.D.
