Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei se reuneşte marţi, de la ora 10.00, în prima şedinţă, urmând să evalueze aspectele legislative şi administrative care ţin de competenţa Guvernului. Structura, coordonată de Cancelaria prim-ministrului, va analiza inclusiv efectele legilor justiţiei adoptate în 2022, precum şi opiniile magistraţilor şi ale organizaţiilor neguvernamentale
Bolojan: Noi putem îmbunătăți aspecte de administrare
”Sigur, noi, Guvernul, nu avem competenţe directe pentru că e o altă formă de putere. Dar ceea ce facem noi, şi mâine avem o primă întâlnire a acestui grup de lucru, să vedem care sunt aspectele legislative, care sunt aspectele de administrare care ar putea să ţină de Guvern. Dacă constatăm că există anumite modificări care ar putea fi făcute, care se constată, îmbunătăţim lucrurile cu semnalele care ne vin din interior şi sunt susţinute de coaliţie, deci de lumea politică. Vor fi supuse analizei coaliţiei“, a explicat luni seară premierul Ilie Bolojan
El a afirmat că Guvernul poate promova în acest sens un proiect de lege. Totodată, premierul a declarat că ministrul Justiţiei se poate duce în şedinţa CSM şi poate face anumite propuneri.
Şedinţa are loc în contextul acuzaţiilor lansate de foşti şi actuali magistraţi cu privire la situaţia gravă din justiţie şi al consultărilor iniţiate de preşedintele Nicuşor Dan cu magistraţii.
Decizia de înfiinţare a comitetului a fost publictă vineri, în Monitorul Oficial
”Se constituie Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. (2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de preşedinte. (3) Comitetul este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi. (4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale”, prevede Decizia.
Conform deciziei, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens.
La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate. Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.
”Comitetul are următoarele atribuţii principale: a) analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie; b) analizează şi dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea justiţiei şi la realizarea actului de justiţie; c) organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei; d) solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei; e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi exercitării atribuţiilor prevăzute în prezenta decizie; f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept”, se mai arată în textul deciziei.
Comitetul se reuneşte în şedinţă ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului.
Şedinţele Comitetului se pot desfăşura în format fizic sau în sistem online şi sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta.
Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.
Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
