Sindicatul Liber al Navigatorilor a cerut oprirea unui proiect de hotărâre care ar permite cetățenilor din state din afara UE, formați în România, să obțină brevete de navigator și carnete de marinar românești. Potrivit acestora, acest proiect de hotărâre ar putea duce la pierderea locurilor de muncă și la eliminarea treptată a navigatorilor români de pe piața internațională a muncii. Directorul CERONAV, Andrei Brighidău, a explicat pentru Focus Press că, de fapt, lucrurile nu ar sta așa și a liniștit navigatorii români.
Pentru început, Andrei Brighidău a explicat întregul mecanism al acestei corectări a legislației deja existente: ”Această schimbare nu este o modificare legislativă în sine, ci o corectare a legislației existente. În legea de bază nu exista o prevedere explicită referitoare la cetățenii străini, iar Hotărârea de Guvern recentă a venit să reglementeze și să adauge acest aspect. Legislația se adresează exclusiv absolvenților care intră în sistemul de învățământ universitar de marină din România. Vorbim despre cei care urmează facultățile de profil de la noi, parcurg cursurile de perfecționare oferite de CERONAV și acreditate de Autoritatea Navală Română (ANR), iar la finalul acestui ciclu de învățământ de 4–4,5 ani sunt brevetați de ANR. Prevederea nu se aplică brevetelor deja existente pe piață și nu se referă la conversia brevetelor străine în brevete românești. Este vorba strict despre dreptul de a profesa într-o industrie, obținut prin parcurgerea tuturor pașilor educaționali, de la statutul de student până la cel de ofițer de marină. Nu este vorba despre vreo „invazie” de personal din țări non-UE care să își convertească rapid actele prin două-trei cursuri la CERONAV pentru a ocupa locurile de muncă de aici”.
Este un drept la muncă acordat alor naționalități
”Un exemplu elocvent este cel al unui student străin la Medicină: dacă urmează facultatea în România, dă licența și rezidențiatul aici, primește dreptul de a profesa ca medic în România. Este un drept la muncă acordat altor naționalități (inclusiv non-comunitare), atâta timp cât dețin un permis legal de intrare și ședere. Accesul cetățenilor străini pe teritoriul Uniunii Europene rămâne reglementat strict de legislația generală de imigrație, care este complet separată de acest subiect. Această decizie a fost luată la nivelul Ministerului în urma informațiilor și clarificărilor furnizate de noi, de ANR și de Asociația Agențiilor de Crewing din România, fiind în deplină conformitate cu legislația europeană din domeniu”.
Și în alte țări există astfel de reglementări
Mai mult decât atât, directorul CERONAV a explicat că astfel de reglementări sunt și în alte țări: ”Astfel de reglementări există și în alte țări. În Polonia, o măsură similară este aplicată de ceva timp. În Marea Britanie, de asemenea, există un sistem prin care absolvenții care intră în sistemul lor de învățământ obțin certificarea și brevetarea direct de la autoritatea lor maritimă (MCA – Maritime and Coastguard Agency). Un exemplu similar a funcționat chiar și în România timp de 7-8 ani, unde o instituție locală pregătea ofițeri sub umbrela unei instituții britanice, iar MCA elibera brevete absolvenților”, spune Andrei Brighidău.
Ce spune SLN
Sindicatul Liber al Navigatorilor și reprezentanții marinarilor români au cerut public oprirea acestei inițiative, invocând o serie de riscuri majore pentru industrie. În primul rând, sindicaliștii avertizează că o astfel de măsură ar putea duce în timp la pierderea locurilor de muncă și la eliminarea treptată a navigatorilor români de pe piața internațională a muncii. Pe lângă acest risc, se conturează și perspectiva unei concurențe neloiale determinate de salarii mai mici, întrucât companiile de crewing și armatorii ar putea prefera să angajeze personal din țări non-UE. Acești lucrători ar accepta venituri mult inferioare, deținând totodată aceleași documente românești de recunoaștere profesională. Nu în ultimul rând, există îngrijorări serioase cu privire la posibila scădere a standardelor profesionale, afectând corectitudinea mecanismelor de verificare și diluând criteriile stricte de evaluare maritimă pentru care România este recunoscută pe plan internațional.
Virgil STOIAN
Doar cateva aspecte la acest act normativ, desi toate modificarile sunt controversate:
-Polonia permite acum doar cetatenilor straini (ukrainieni) cu rezidenta(nu cu drept de sedere ptr. refugiati) iar legislatia s-a schimbat in vara dupa interventia UE. Au drept de munca pentru angajarea pe navele sub pavilion national polonez. Polonia are nave sub pavilion Polonia. Aici este diferenta intre Polonia si Romania.
-Marea Britanie acum 7-8 ani era in UE iar studentii romani printre altele erau, ce sa vezi, studenti europeni.
-Navigatorii nu sunt medici. Medicii au drept de munca in Romania, platesc taxe si impozite in Romania, este alta situatie.
-Navigatorii de cetatenie straina pot lucra la bordul navelor romanesti dar doar atunci cand Romania le va acorda drept de munca pe nave sub pavilion roman. Atunci li se vor recunoaste brevetele iar studentii pot avea acte pentru completarea perioadei de stagiu. Dar ce sa vezi? Romania nu are sub nave. Nu are nave sub pavilion romanesc-ghinion
– Si multe altele……..
-Sa fim seriosi, nicio tara din Europa occidentala nu da acte nationale strainilor (non europeni). Este o lege cu dedicatie si care poate lasa navigatorii romani fara munca.