Preşedinta Comisiei de la Veneţia, Marta Cartabia, a declarat marţi că experienţa României privind anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2024 a reprezentat un prilej important de reflecţie asupra noilor provocări la adresa securităţii şi democraţiei. Ea a atras atenţia în special asupra influenţei reţelelor de socializare şi a noilor forme de putere exercitate prin intermediul platformelor digitale şi al algoritmilor.
„Mai recent, experienţa României legată de anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2024 a constituit un prilej important pentru ca, în cadrul Comisiei de la Veneţia, să reflectăm asupra noilor provocări la adresa securităţii naţionale care ar putea afecta toate democraţiile noastre. Comisia a adoptat, în cele din urmă, un raport care – fără a evalua decizia Curţii Constituţionale – stabileşte principii generale ce ar putea fi luate în considerare şi de către alte autorităţi naţionale care se confruntă, în acest an, cu ameninţări similare la adresa integrităţii procesului electoral. Îi dau dreptate domnului preşedinte (Nicuşor Dan, n.r.). Aceasta este principala provocare pentru democraţia noastră – reţelele de socializare – utilizarea unor noi forme de comunicare – pot afecta integritatea electorală a deciziilor noastre”, a declarat Marta Cartabia, într-un discurs ţinut marţi în cadrul „Rule of Law Forum„, desfăşurat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.
Marta Cartabia a făcut referire la declaraţiile preşedintelui Nicuşor Dan, care a indicat reţelele de socializare drept una dintre cele mai importante provocări pentru democraţie.
„Democraţia se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică – comunicarea pe reţele sociale. Nu vorbesc de conţinut, vreau să vorbesc doar de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democraţiei – o persoană, o voce, un vot – să fie păstrat, păstrând şi libertatea de expresie, şi libertatea de asociere, pentru că constatăm că a devenit extrem de ieftin să plăteşti 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă. Asta cred că este o chestiune cu care fiecare dintre noi, preocupaţi de democraţie şi statul de drept, trebuie să reflectăm„, a declarat şeful statului la „Rule of Law Forum”, potrivit AGERPRES.
„Permiteţi-mi să subliniez câteva dintre principalele provocări contemporane la adresa statului de drept. Aş dori să scot în evidenţă trei aspecte. Primul – puterea fără limite. Limitele juridice ale exercitării puterii – indiferent de cine o deţine, inclusiv autorităţile alese – sunt inerente democraţiei şi constituie, de fapt, o precondiţie pentru funcţionarea oricărui regim democratic. Cu toate acestea, importanţa şi însăşi existenţa unor astfel de limite nu mai pot fi considerate de la sine înţelese. O cultură difuză a puterii nelimitate şi necontrolate reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă statul de drept. În al doilea rând, noile forme de putere. Puterea nu mai este exercitată doar în cadrul guvernelor şi al parlamentelor. Ea este exercitată, de asemenea, prin intermediul algoritmilor, al platformelor digitale şi de către actori privaţi ale căror decizii afectează milioane de cetăţeni în moduri adesea invizibile şi opace. Acest lucru ridică o întrebare presantă: în ce măsură pot fi aplicate principiile statului de drept acestor noi forme de putere? În al treilea rând, restabilirea statului de drept. Unele ţări au ieşit dintr-o perioadă de regres democratic – chiar aici, în Europa – şi întreprind acum reforme delicate pentru a repara instituţiile afectate„, a spus Marta Cartabia, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
