Armata franceză ia în calcul un posibil atac al Rusiei în România sau Republica Moldova.
Armata franceză a decis să cartografieze terenul de la granița României cu Ucraina și Republica Moldova, în cazul unei posibil conflict între NATO și Rusia, informează ziarul Le Figaro.
De precizat că în prezent există 8 grupuri de luptă operaționale mulinaționale NATO, unul inclusiv în România. În acest fel NATO a dublat efectiv numărul de trupe la sol și a extins prezența înainte a NATO pe flancul estic al Alianței – de la Marea Baltică în nord până la Marea Neagră în sud.
În România țara care conduce grupul e Franța. Țări care aduc o contribuție sporită în România sunt Belgia, Luxemburg și Polonia.
O atenție deosebită luată în vizor de armata franceză a fost așa numita Poarta Focșani, un coridor între Munții Carpați și Dunăre.
Cartografii armatei franceze au fost desfășurați pe flancul estic al NATO, pe fondul tensiunilor cu Rusia.
Un grup de militari francezi au plecat în România pentru a întocmi hărți topografice precise și actualizate.
Reveniți în Franța, ei au adus înapoi o hartă, atât ca preambul, cât și ca amintire, pe care au agățat-o într-un coridor al sediului Grupului geografic 28 (GG).
Acest regiment, cel mai mic din Franța, este staționat la Haguenau, aproape de alte unități de informații.
Însă, din toamna anului trecut, face parte din brigade specială.
Cei 350 de militari ai celui de-al 28-lea GG sunt implicați atât în operațiuni, cât și în planificare.
Pe harta României, relieful este reprezentat în trei dimensiuni.
Arată lanțul muntos Carpați, formând un arc în centrul țării.
Orașul Cincu, unde armata franceză a desfășurat o mie de soldați ca răspuns la invazia Ucrainei după 2022, se află la vest de linia muntoasă.
De cealaltă parte, câmpia coboară spre dealurile Moldovei, cursul Dunării puțin mai la sud și deschide drumul spre Ucraina, arată sursa citată.
Evoluția rolului NATO în regiune după invazia Ucrainei
După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Aliații NATO au trimis nave, avioane și trupe suplimentare pe teritoriul NATO din estul și sud-estul Europei, întărind și mai mult postura de descurajare și apărare a Alianței.
Aceasta a inclus mii de soldați suplimentari în grupurile de luptă ale NATO, avioane de luptă pentru a sprijini misiunile de poliție aeriană NATO, forțele navale întărite în Marea Baltică și Marea Mediterană, pregătirea generală sporită a trupelor și, pentru prima dată, desfășurarea celui mai înalt element de pregătire al Forței de Răspuns NATO în România.
Ca răspuns la acțiunile Rusiei în regiunea Mării Negre din noiembrie 2018, NATO a decis să-și sporească prezența în regiune pentru a îmbunătăți în continuare cunoașterea situației.
Aliații și-au intensificat, de asemenea, sprijinul pentru Georgia și Ucraina, cu mai multe antrenamente și exerciții pentru forțele maritime și gărzile de coastă, precum și vizite în porturi.
„Întărirea rapidă”
Strategia de întărire rapidă a NATO asigură că forțele de prezență înainte vor fi întărite de forțe suplimentare de înaltă pregătire și de forțele de urmărire mai grele ale NATO, dacă este necesar.
La Summitul NATO din 2022 de la Madrid, Aliații au convenit asupra unui nou model de forță NATO, care reprezintă o extindere mai largă a forțelor de înaltă pregătire, potențial disponibile pentru NATO acolo unde și atunci când este necesar. Detaliile Modelului de forță NATO, inclusiv scara și compoziția sa precisă, continuă să fie dezvoltate, transmite alianța.
Aliații au convenit, de asemenea, să sporească capacitatea NATO de a-și consolida forțele din est prin dezvoltarea:
- mai multe echipamente prepoziționate și stocuri de arme;
- mai multe capacități desfășurate înainte, inclusiv sisteme integrate de apărare antiaeriană și antirachetă;
- comandă și control consolidat;
- planuri regionale de apărare îmbunătățite, cu forțe specifice prealocate pentru apărarea unor aliați anumiți.
Aceste forțe prealocate vor lucra cu forțele la locul lor – atât forțele naționale de apărare interne, cât și forțele de prezență înaintată aliate – și se vor familiariza cu terenul local, facilitățile și stocurile pre-poziționate, astfel încât să își poată întări aliații și mai repede.
„Aliații NATO testează și îmbunătățesc continuu capacitățile lor de întărire rapidă prin exerciții militare multinaționale la scară largă. În timpul exercițiului Steadfast Defenender 2024, cel mai mare exercițiu al NATO de la sfârșitul Războiului Rece, Alianța și-a demonstrat capacitatea de a desfășura și susține rapid operațiuni complexe, cu trupe din America de Nord traversând Atlanticul pentru a întări apărarea Europei”, punctează NATO.
România, dată ca exeplu negativ: „În România, nu s-a putut pe șosea”
Fostul comandant al trupelor americane în Europa, generalul Ben Hodges, a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii feroviare europene pentru a permite un transport rapid și eficient al trupelor NATO.
Într-un interviu acordat revistei Rail Freight, el a evidențiat dificultățile logistice întâmpinate în diverse state europene, inclusiv în România, unde transportul echipamentelor grele s-a dovedit a fi problematic din cauza infrastructurii rutiere deficitare.
Hodges a povestit cum, în perioada 2015-2016, când coordona trupele SUA în Europa, a întâmpinat dificultăți legate de transportul pieselor de schimb între țările baltice.
„Am devenit interesat în mobilitata militară prin 2015-2016, în perioada când încă eram comandant al trupelor americane în Europa și SUA tocmai începuseră să desfășoare mici unități în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, ca parte a prezenței înaintate a NATO”, a spus Hodges.
„Am observat că aveam probleme în a primi piese de schimb la una din unități. L-am întrebat pe comandantul unității: ‘Care e problema? De ce nu primiți piesele?’.
Și mi-a răspuns: ‘Nu putem muta echipament militar peste graniță, dintr-o țară în alta, e multă hârțogărie de completat’”.
„M-am gândit că cineva face glume pe seama mea. Vorbim despre țări NATO care, în același timp, sunt țări UE și, cu toate astea ai nevoie de tot felul de permise pentru a traversa granițele. Și nu vorbesc despre tancuri aici, ci doar despre niște piese de schimb”, a spus Hodges. Generalul american a spus că respectiva situație întâmpinată în țările baltice reflectă „o problemă majoră în privința transportului militar pe calea ferată în Europa”.
Generalul american a oferit un exemplu concret din România, unde, din cauza infrastructurii rutiere precare, transportul tehnicii grele a fost posibil doar pe calea ferată.
„Calea ferată se dovedește a fi crucială în transportul echipamentelor grele în locuri în care altfel ar fi dificil de transportat. Spre exemplu, transportul unui vehicul militar greu peste munții Carpați în România nu s-a putut face pe șosea”, a spus Ben Hodges care a adăugat că „aici (în România), singura opțiune a fost calea ferată”, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
