Pe data de 4 martie 1977, ora 21 și 22 de minute, pământul s-a zguduit în mod cumplit, iar în numai 56 de secunde, 1.578 de oameni au murit, iar alţi 11.000 au fost răniţi. Deasemenea, 35.000 de locuinţe au fost distruse, iar mai multe clădiri reprezentative pentru Bucureşti au căzut la pământ. A fost momentul care a marcat unul dintre cele mai negre episoade din istoria României.
Au fost 56 de secunde de teroare. Pereții s-au prăbușit, geamurile s-au spart, focul a izbucnit! Unii s-au repezit îngroziți pe scări sau spre ieșiri; alții au rămas încremeniți în casă, paralizați de teamă. Aceeași teamă care i-a îndemnat pe alții să se arunce de la etaj. S-au înregistrat chiar și cazuri de femei care au născut înainte de vreme. Multe persoane au fost prinse sub dărâmături, iar pentru salvarea celor vii, autorităţile comuniste au mobilizat, la momentul acela, 30.000 de militari şi pompieri. Misiunea acestora a fost îngreunată de pana de curent generată de seism, dar şi de panica generală.
În primele ore după cutremur, la nivelul întregii ţări ştirile ajunse pe căi ocolite au sporit confuzia. Prin urmare, în lipsa unor canale oficiale de informaţie, mulţi români au crezut că a fost vorba de un cutremur de 10 grade pe scara Richter, iar Capitala a fost distrusă în totalitate.
Pagubele produse de seism în Capitală au avut ponderea cea mai mare, reprezentând 70 la sută din totalul pe ţară, estimat la nu mai puţin de două miliarde de dolari.
În urmă cu câțiva ani, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a lansat o aplicaţie interactivă, prin care prezintă cutremurele din ultimele secole, cu hărţi interactive şi informaţii legate de valorile de intensitate semnalate. Aceasta prezintă galerii foto şi video cu privire la efectele cutremurelor din 1940 şi 1977, informaţii relevante şi verificate, precum și hărți recente de hazard seismic. Aplicaţia interactivă prezintă şi perspectiva asupra unui viitor cutremur major resimţit în România.
D.A.
