În Italia a început un nou trend, iar locurile de muncă pe care italienii le refuzau până acum, încep să fie căutate. Ani de zile, italiencele refuzau să facă muncă de badantă, iar cele plecate din România își găseau relativ ușor de muncă. Situația s-a schimbat în Italia, iar acum româncele au concurență din partea italiencelor, care au lăsat mai jos pretențiile și fac inclusiv munca pe care o refuzau în trecut, transmite știripesurse.ro.
Acest lucru reiese dintr-un studiu aprofundat realizat de Observatorul Regional al Pieței Muncii asupra acestui sector de ocupare a forței de muncă.
În 2024, în regiunea Veneto existau aproximativ 62.500 de lucrători casnici, dintre care 35.700 erau angajați ca îngrijitori și 26.800 ca menajere sau alți lucrători, acesta fiind cel mai mic număr de lucrători angajați din ultimii zece ani, în timp ce vârful a fost atins în 2021, cu 77.300 de lucrători.
Ocuparea forței de muncă în rândul femeilor rămâne majoritară (93%), predominând cetățenii străini, în special din țările est-europene.
În schimb, datorită unei combinații de factori, componenta italiană este în creștere, trecând de la 14.800 de lucrători în 2015 (22% din total) la 17.500 în 2024 (28%): dobândirea cetățeniei italiene de-a lungul anilor de către lucrătorii străini, situația economică nefavorabilă care a făcut ca munca la domiciliu să fie o opțiune mai atractivă și o soluție punte pentru pensionare.
Tendința este similară și în ceea ce privește cererea de forță de muncă: în 2024, au fost angajați un total de 31.600 de lucrători interni, un volum aproximativ în concordanță cu perioada precedentă de doi ani, însă departe de cel din 2020 și 2021.
Nouăzeci și doi la sută dintre angajări au fost femei, în timp ce 75% au fost lucrători străini, cu o prezență din ce în ce mai semnificativă a italienilor. Principala țară de origine este România, cu aproximativ 8.000 de angajări.
D.A.
