Bursele au cunoscut un declin ce amintește de crizele cele mai severe din ultimele decenii, iar între timp, bănci internaționale importante revizuiesc riscul de recesiune, unele dintre acestea semnalizând posibilitatea prin menționarea „va curge sânge”, arată XTB România, citat de RTV.net.
Analiză XTB: Preocupate de cea mai mare creștere a taxelor vamale impuse de SUA după 1930, bursele au cunoscut un declin amintind de crizele cele mai severe din ultimele decenii, iar între timp, bănci internaționale importante revizuiesc riscul de recesiune, unele dintre acestea semnalizând posibilitatea prin menționarea „va curge sânge”, referință la titlul unui film celebru, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
O redresare parțială pe luni și la începutul zilei de marți nu a fost și susținută. Pentru investitori, emoția predominantă a fost teama și uimirea. În același timp, încercarea de a pune în prețuri riscurile greu de cuantificat, adăugată la atitudinea de așteptare de pe margine a unora a permis mișcări ocazional incandescente.
Între acestea, revenirea de peste 8% a indicelui S&P500 în doar o oră, odată cu zvonul neconfirmat al unei pauze de 90 de zile în introducerea taxelor vamale majorate. Dezmințirea nu a condus la corecții până la nivelul de start și dialogul SUA cu Japonia a favorizat revenirea. Totuși, potențialul de volatilitate nu a fost îndepărtat, iar amenințarea unor taxe totale de 104% pentru importuri din China a readus presiunea de vânzare.
Indicatorul de volatilitate VIX se află la cele mai înalte niveluri de după pandemie. E un mediu deosebit de prudent – și nu doar în domeniul acțiunilor. Randamentele obligațiunilor cu rating acceptat pentru investiții au crescut la cel mai înalt nivel de după iunie 2022, cu piețele blocate înainte de o redeschidere prin emisiuni noi de titluri, marți.
Pe lângă investitori, cel mai volatil episod al ultimilor ani a forțat și reevaluări neobișnuit de rapide ale instituțiilor financiare. Goldman Sachs a revizuit deja de două ori în tot atâtea săptămâni riscul de recesiune în SUA, crescându-l de la 20% la 35% și, apoi, la 45%. Pentru Morgan Stanley, deși recesiunea nu este scenariul principal, începe totuși să intre în discuție ca o variantă „pesimistă”.
JPMorgan descrie probabilitatea implicită de recesiune derivată din mișcările pe S&P500 la 62%, pornind de la titlurile de stat pe 5 ani la 54%, iar de la metale industriale la 68%. Cu toate acestea, în piețele de obligațiuni corporative sentimentul este mai optimist, cu risc de doar 25%.
Scăderile de pe burse au rolul de semnal, dar spre deosebire de alte perioade, nu este clar în ce măsură conducerea SUA ori Rezerva Federală sunt dispuse să intervină, punctează Claudiu Cazacu.
Atenția nu este doar îndreptată spre economia americană, deși piețele bursiere din SUA au fost printre cele mai afectate. Ritmul de creștere al economiei globale era estimat de OECD la 3,1% anul acesta, în încetinire de 0,1 puncte față de cel al anului trecut. Această viziune pare acum, în lumina noilor runde în conflictul comercial, mult prea optimistă.
Declinul petrolului, încurajat și de creșterea de producție neașteptată a OPEC cu 0,41 mil. de barili, semnalează o îngrijorare puternică referitoare la cererea din economia reală. Dinamica de la începutul anului, de -18%, reflectă diminuarea estimată a traficului comercial, în special maritim, dar poartă și informații nefavorabile despre economia globală, mai spune Claudiu Cazacu.
Riscul de recesiune globală a crescut suficient încât o bancă să avertizeze, parafrazând un film celebru „there will be blood” („va curge sânge”). JPMorgan a trecut la 60% probabilitatea scăderii economiei mondiale. Pentru a pune lucrurile în perspectivă: fiecare ajustare de 1 punct procentual ar însemna aproximativ 1,15 trilioane de dolari pierdute de economia globală, așadar doar de la avans de 3,1% la stagnare distanța acoperită se traduce prin pierderi de activitate economică de 3,57 trilioane dolari. Valoarea depășește PIB-ul Franței.
Restrângerea ar proveni atât din reducerea considerabilă a activității unor exportatori și efectele ulterioare în propriile economii, cât și dinspre nivelul foarte ridicat de incertitudine care apasă asupra deciziilor de consum și investiții. În cazul SUA, noile taxe vamale ar putea strânge echivalentul a 1,3% din PIB, marcând cea mai severă creștere a fiscalității de după 1968, subliniază consultantul de strategie XTB România.
Deși se iau în considerare reduceri de taxe pentru acoperirea pierderilor exportatorilor sau cecuri oferite americanilor ca ”dividend special” al reducerilor de personal public, efectul net ar putea rămâne unul de frânare a economiei. Comerțul SUA reprezintă 15% din cel global, iar ce se întâmplă cu restul de 85% va fi cheia pentru anul acesta și următorii.
Șocul actual este, însă, de amploare, și dacă ajustări descendente prin negociere nu reduc povara, pot afecta ritmul de creștere al economiei globale cu 1 – 2 puncte procentuale.
Un răspuns sever din partea Europei sau escaladarea confruntării comerciale cu China ar înclina balanța și mai mult în sensul încetinirii economiei globale, punând pe masă riscul de recesiune
Dezbaterile din interiorul celor apropiați președintelui Trump au devenit recent și mai confrontaționale, în timp ce vocile din mediul de afaceri care critică măsurile drept prea agresive s-au înmulțit. Lucrurile sunt încă în dinamică, astfel încât spațiul posibilităților de modificări de politică cu mari consecințe economice s-a lărgit.
Pentru moment, în estimarea noastră, este posibilă o creștere economică globală comprimată, cu până la 1,5 – 2 puncte procentual sub estimarea anterioară de 3,1%, dar în lipsa unor temperări a taxelor vamale sau a unui răspuns de stimulare fiscală și/sau monetară amplă în China, Europa și SUA, scenariile pot deveni considerabil mai rezervate, arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.
D.A.
