Baza aeriană Mihai Kogălniceanu, care poartă numele comunei din apropiere, numită după un politician liberal din secolul al XIX-lea, se transformă în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa, mai mare chiar decât baza Ramstein din Germania, scrie BBC.
Baza aeriană Mihai Kogălniceanu își are numele după comuna din apropiere, numită după un politician liberal din secolul al XIX-lea. Acum, acesta este decorul care se transformă treptat în cea mai mare bază NATO din Europa, mai mare chiar decât baza Ramstein din Germania, cea mai mare bază militară nord americană a Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii și NATO în afara granițelor SUA, scrie BBC, care a realizat un reportaj în Constanța. Președintele rus Vladimir Putin și-a justificat războiul în Ucraina pe motiv că NATO invadează flancul european al Rusiei. Ca răspuns la invazia sa, mai multe piese s-au mutat pe tabla de șah a Alianței. Baza Mihail Kogălniceanu va avea în curând o escadrilă de F-16 românești – cumpărate recent din Norvegia – precum și drone MQ-9 Reaper, plus un oraș militar prin care se vor roti armatele NATO, forțele aeriene și personalul naval din 32 de țări.
Ultimii sosiți sunt finlandezii. La doar 20 km de coasta Mării Negre, baza se află la 300 km de Odesa și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși. „Există o prezență mult mai mare din SUA aici, mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente”, spune pilotul Charlie Tagg, aflat în misiune la Kogălniceanu. Invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat atât zonele pe care le survolează, spune el, cât și poziția strategică a misiunii. În 2021, în ultimul său turneu, piloții de vânătoare NATO au zburat departe peste apele internaționale din Marea Neagră. Dar acum se țin de zona de 12 mile marine deasupra apelor teritoriale românești și bulgare, „pentru a evita neînțelegerile, situațiile de escaladare cu rușii”. „Înainte am fost aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai degrabă o asigurare pentru alte țări NATO, cum ar fi România, că suntem aici și suntem dispuși să apărăm”, a mai spus locotenentul. Nu a existat niciun apel pentru a intercepta un avion rusesc de când a sosit în România, spune el, deși au existat misiuni anterioare, deasupra Mării Baltice. „Rușii vor face greșeli, însă, și nu este împotriva legilor internaționale, pot să gafeze. Dar vom pune o aeronavă lângă acel avion advers. Din punct de vedere al posturii, le arată rușilor că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, așa că le transmite un mesaj clar”, mai spune Tagg. Și, de asemenea, oferă informații valoroase pentru noi, înregistrăm numerele de serie ale aeronavelor și armele pe care acele aeronave le poartă, astfel încât se face un tablou al inamicului. Târziu în noapte, în complexul britanic de pe baza Mihail Kogălniceanu, Tagg urmărește războiul care se desfășoară în Ucraina vecină pe ecranele sale radar. Am putut vedea drone Shahed intrând în Odesa. Sursele de căldură de la sol, unde armele impactează, până la radarele care urmăresc aeronave, atât aeronave prietenoase, cât și aeronave nu atât de prietenoase. Deci este destul de suprarealist. În timp ce avioanele NATO evită întâlnirile inutile cu rușii, sunt cunoscute două incidente deasupra Mării Negre. În septembrie 2022, un pilot rus a înțeles greșit o comandă de la controlul de la sol și era să doboare un avion britanic de colectare a informațiilor cu un echipaj de până la 30 de persoane. În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper, lansată din România, a fost doborâtă în mod deliberat de un avion rusesc SU-27 „Flanker”, deasupra apelor internaționale. Viața de zi cu zi la baza Mihail Kogălniceanu este în mare parte liniștită. În fața blocului de birouri al comandantului de bază Nicolae Crețu, pescărușii și corbii se înfruptă zgomotos dintr-un șir de cireși. În biroul său semi-permanent, Scott Delay de la American Army Support – Black Sea, plănuiește logistica pentru personalul american de 1.840 de persoane pe care îi găzduiește în prezent baza. „Încercăm să le oferim o senzație de „acasă” cât timp sunt aici. Deci locul nu este foarte diferit de orice comunitate. Are doar un gard în jurul lui”, spune acesta. Un lucru cu care soldații americani au probleme să se obișnuiască, spune el, este că timpii de livrare pentru articolele comandate pe internet pot ajunge la câteva săptămâni în România, mai degrabă decât câteva ore, potrivit digi24.ro.
L.B.
