În ultima sa zi la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a făcut public bilanțul președenției sale, două volume care însumează peste 1.602 de pagini, conform știrileprotv.ro
Klaus Iohannis a făcut bilanțul activității sale în fruntea statului român în două rapoarte publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat luni demisia din funcţia de preşedinte al României. El a declarat, la Palatul Cotroceni, imediat după ce s-a pus în mişcare procedura de suspendare a Preşedintelui, că pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de criză.
Aici găsiți bilanțul primului mandat (833 pagini)
Aici găsiți bilanțul celui de al doilea mandat (769 pagini)
Concluziile primului mandat al președintelui Klaus Iohannis
Pe parcursul primului mandat de Președinte al României, Klaus Iohannis a susținut constant necesitatea întăririi mecanismelor democratice, pornind de la convingerea ca o democrație funcționala se bazează pe sisteme publice și instituții performante, pe o justiție independentă, care se bucura de încrederea cetățenilor.
Respectarea Constituției, a drepturilor și libertăților fundamentale, apărarea valorilor democratice, precum și consolidarea rolului României în Europa și în lume au fost principiile care i-au călăuzit Președintelui Klaus Iohannis întreaga activitate. România este astfel, astăzi, un stat respectat, un pilon de securitate și un partener de încredere pentru aliații săi.
Finalul primului mandat și începutul celui de-al doilea mandat de Președinte al României, pe care românii i l-au acordat la alegerile din 24 noiembrie 2019, coincid cu marcarea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.
Se închide astfel, în aceste zile, capitolul tranziției și începe o nouă etapă în istoria României, o etapă pe care Președintele Klaus Iohannis o dorește una a dezvoltării, a modernizării și a reconstrucției statului român.
România normală, o țara în care statul funcționează în slujba cetățeanului, este proiectul Președintelui României, Klaus Iohannis, pentru următorul mandat 2019 – 2024, se arată în bilanțul primului mandat.
Obectivele lui Klaus Iohannis în cele cele două mandate la Cotroceni
În ceea ce privește primul mandat, Klaus Iohannis a explicat că obiectivul său fundamental a fost acela de „a construi o țară puternică, prosperă, cu o democrație autentică”.
„Angajamentul Președintelui Klaus Iohannis referitor la statul de drept și la reforma instituțiilor politice, asumat în fața cetățenilor în anul 2014 și reiterat în Parlament cu ocazia depunerii jurământului, a fost circumscris permanent atribuțiilor sale constituționale și a urmărit, în principal, asigurarea unei justiții independente și continuarea luptei anticorupție, întărirea încrederii în instituțiile statului, asigurarea unei legislații coerente și predictibile, precum și susținerea unei reforme a legislației electorale. Consolidarea statului de drept și întărirea mecanismelor democratice depind în mod direct de încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Asumarea și promovarea activă a valorilor care stau la baza Constituției României și a societății noastre sunt elementele comune ale întregii activități a Președintelui României”, se arată în preambulul bilanțului primului mandat.
La începutul celui de al doilea mandat, 2019-2025, conform bilanțului, „obiectivul prioritar” al președinției lui Klaus Iohannis a fost „identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”. Pe agenda fostului șef al statului s-a aflat și războiul din Ucraina, care a explicat că a fost „un promotor fervent al sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și a susținut activ și asiduu consolidarea prezenței NATO în România și în regiunea Mării Negre”.
„Cel mai important demers al Președintelui Klaus Iohannis în sfera educației si cercetării, proiectul „România Educată”, o viziune de țară în domeniu s-a concretizat prin promulgarea noilor legi ale educației. „România Educată” este un exemplu de bună-practică în elaborarea politicilor publice, fiind rezultatul celei mai ample consultări postdecembriste din domeniul educației, integrând opțiunile actorilor din educație, așteptările cetățenilor si recomandările experților”, se mai arată în bilanț.
A.C.
