Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi sunt oraşele cu cel mai congestionat trafic din România în prezent, în timp ce la polul opus se situează Reşiţa, Giurgiu şi Călăraşi, reiese din datele incluse în cercetarea „Indexul de Trafic 2025”.
Conform analizei, Capitala României rămâne un caz aparte, cu pierderi cauzate de aglomeraţie echivalente a peste 12 zile de lucru, anual, pentru un şofer obişnuit, adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.
De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Astfel, oraşele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră şi ies de la muncă, ci şi în mijlocul zilei, când activităţile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.
„În mod nesurprinzător, oraşele mici conduc clasamentul mobilităţii fluente. Reşiţa, Giurgiu şi Călăraşi sunt primele trei oraşe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3 – 3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a oraşului oferă locuitorilor o mobilitate constantă şi eficientă. Analiza din 2025 indică şi câteva salturi spectaculoase faţă de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri faţă de 2024, în timp ce Alba Iulia şi Bistriţa câştigă câte opt poziţii. Reşiţa, care îşi consolidează locul întâi, câştigă şi ea şase locuri faţă de anul trecut”, se menţionează în document.
În contrast, oraşele mari rămân sub o presiune constantă, iar Bucureştiul este în continuare excepţia majoră a reţelei urbane româneşti, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45%. În acelaşi timp, Timişoara şi Iaşi trec pragul de nouă zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.
Orașe mari ca Brăila și Galați, în topul localităților cu trafic bun
Există însă şi excepţii pozitive la scară mare, cum ar fi Brăila şi Galaţi, cu populaţii ce depăşesc 150.000 de locuitori, dar care reuşesc să intre în zona „verde” a clasamentului, cu doar 3,6 – 4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomeraţiei în trafic.
„Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilităţii, combinat cu o diferenţă moderată de viteză între weekend şi zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populaţiei”, notează sursa citată.
La polul opus al dinamicii, câteva oraşe, unele dintre acestea de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte faţă de 2024. În acest sens, Alexandria şi Cluj-Napoca au retrogradat câte şapte poziţii, în timp ce Braşov, Tulcea au pierdut cinci locuri, iar explicaţiile ţin de presiuni noi pe reţelele rutiere, şantiere prelungite sau un management mai puţin eficient al traficului.
„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe oraşe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 8:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 şi 14:00. Explicaţia vine din munca flexibilă, programe decalate şi o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre şcoli, pieţe, spitale sau birouri locale, curieratul şi livrările de mâncare, precum şi transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate şi pentru intervalul 11:00 – 14:00, nu doar pentru orele tradiţionale de rush hour, şi pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare-ieşire din oraş”, a declarat, într-un comunicat de presă, Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Oraşe Vizionare şi manager de proiect City Index.
Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineaţa (7:00 -08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 7:00 şi 20:00, în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraş.
Analiza face parte din City Index 2025, barometrul anual de performanţă urbană realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reşedinţă de judeţ, pe baza a 51 de indicatori grupaţi în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate şi Vibraţie.
A.C.
