Când vine vorba de pensii, fiecare zi contează. Dar ce se întâmplă cu perioadele în care nu suntem la serviciu? Surprinzător, anumite concedii pot fi mai valoroase decât credeți, contribuind la vechimea în muncă și, implicit, la pensie. Dincolo de zilele petrecute la birou sau în fabrică, legea recunoaște că viața are provocările ei – de la problemele de sănătate până la bucuriile parentale – și le reflectă în calculul anilor de muncă.
Vechimea în muncă, în contextul sistemului public de pensii, se referă la perioada totală în care o persoană a desfășurat activitate profesională și pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Aceasta include atât perioadele efective de muncă, cât și anumite perioade asimilate, stabilite prin lege, care, deși nu presupun o activitate propriu-zisă, sunt considerate relevante pentru determinarea drepturilor de pensie.
Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii aduce clarificări importante în ceea ce privește concediile care se consideră vechime în muncă. Conform art. 14 alin. (1) lit. d), începând cu data de 1 ianuarie 2005, perioadele în care asiguratul a beneficiat de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale sunt considerate perioade asimilate.
Aceste perioade se valorifică pentru obținerea unei categorii de pensie, contribuind astfel la vechimea în muncă.
În aceeași ordine de idei, art. 14 alin. (1) lit. e) din Legea 360/2023 stipulează că, începând cu data de 1 ianuarie 2006, perioadele în care asiguratul a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani, sunt considerate perioade asimilate.
Legea aduce precizări și în ceea ce privește concediile acordate în condiții deosebite de muncă. Astfel, art. 27 alin. (5) din Legea 360/2023 prevede că perioadele în care asiguratul care își desfășoară activitatea în condiții deosebite de muncă se află în concediu de odihnă sau în concediu pentru incapacitate temporară de muncă constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite de muncă. Această prevedere se aplică dacă cel puțin în ziua premergătoare concediului, asiguratul a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiții și pentru care angajatorii datorează contribuția de asigurări sociale.
În mod similar, art. 28 alin. (3) din Legea 360/2023 extinde aceste prevederi și la situațiile de muncă în condiții speciale. Perioadele în care asiguratul care își desfășoară activitatea în condiții speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă sau în concediu de odihnă constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale. Condiția rămâne aceeași: în ziua premergătoare concediului, asiguratul trebuie să fi lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiții, pentru care angajatorii datorează contribuția de asigurări sociale.
Aceste perioade de concediu sunt valorificate pentru obținerea unei categorii de pensie în condițiile prevăzute de lege, conform art. 14 alin. (4) din Legea 360/2023 . De asemenea, legea precizează că perioadele asimilate se valorifică numai în situația în care nu se suprapun cu stagii de cotizare realizate în condițiile legii.
În plus, Codul muncii prevede că salariații au dreptul la concediu pentru îngrijitor în situația în care o rudă sau o persoană care locuiește cu salariatul are nevoie de îngrijiri din cauza unei probleme medicale grave. Durata acestui concediu este de 5 zile lucrătoare și se acordă la solicitarea scrisă a salariatului.
Conform art. 152¹ alin. (3) din Legea 360/2023 „Pe durata perioadei prevăzute la alin. (1) salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate”.
Codul muncii face o distincție între diversele tipuri de absențe de la locul de muncă în ceea ce privește calculul vechimii. Potrivit art. 16 alin. (6) din Codul muncii, absențele nemotivate și concediile fără plată nu sunt luate în considerare la calcularea vechimii în muncă.
Cu toate acestea, legiuitorul a prevăzut o excepție de la această regulă generală. Concediile pentru formare profesională fără plată, reglementate de art. 155 și 156 din Codul Muncii, nu sunt scăzute din vechimea în muncă, chiar dacă sunt perioade neremunerate. Această derogare reflectă recunoașterea importanței dezvoltării profesionale continue, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Codul muncii prevede, de asemenea, că perioada în care salariatul efectuează stagiile și cursurile de formare profesională la cererea angajatorului constituie stagiu de cotizare, astfel că și aceasta va fi considerată vechime în muncă.
În final, prin includerea acestor perioade în calculul vechimii în muncă, legea asigură o protecție socială mai amplă și recunoaște contribuția indirectă a asiguraților la sistemul de pensii, chiar și în perioadele în care nu sunt activi profesional din motive întemeiate, conform legalbadger.org.
.A.C
