O casă cu arhitectură specifică vecinilor bulgari, achiziționată de Consiliul Județean Constanța pe vremea fostului președinte Nicușor Constantinescu, este pe cale de a deveni o adevărată tabără de creație. În continuare se fac demersuri în acest sens.
Vorbim de o casă cu specific bulgăresc, cu prispă, balcon și pivniță la subsol, veche de circa 100 de ani sau chiar mai bine, care a fost, întâi de toate, locuință, apoi a funcționat ca dispensar.
Așa cum am mai arătat în alte articole, în august 2005, la inițiativa fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, consilierii județeni au votat transmiterea din administrarea firmei administrației județene SC Domeniul Public și Privat SRL a imobilului denumit Complexul de Arte și Meșteșuguri Canlia (clădire și teren), în administrarea Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța. Regia ar fi avut nevoie de acesta pentru a îl transforma într-un pichet de drumuri, un punct de sprijin și intervenție în zona de sud-vest a județului, din cauza situațiilor de urgență apărute în acel an: viscol, căderi abundente de zăpadă, furtuni, ploi torențiale etc.
Directorul RAJDP de la acea vreme, Vasile Moldovanu, susținea că imobilul compus din trei corpuri de clădire, inclusiv Casa Bulgărească, este utilizat de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Tradiției și Creației Populare Constanța doar două săptămâni pe an, pentru o tabără de creație. Casa Bulgărească, pentru expoziții și întâlniri, iar celelalte două corpuri, pentru cazarea artiștilor.
Numai că, așa cum se arată în mărturiile unor localnici, casa respectivă a fost transformată într-un loc de refugiu al social-democraților apropiați ai lui Nicușor Constantinescu, în vremea când și comuna Lipnița, în care se află satul Canlia, era condusă tot de un PSD-ist, Florin Onescu. Surse din zonă susțin că Nicușor își aduna frecvent „gașca“ și organizau petreceri cu multă mâncare și alcool.
„Pe noi ne anunțau dinainte că urmează să se întâlnească. Dădeau comandă de sarmale, făceau femeile din sat câte 1.000 de sarmale, dar și alte mâncăruri. Nicușor (Constantinescu – n.r.) se îmbăta și dormea cu capul pe masă. Făceau grătare, ascultau manele până dimineață. Toți primarii PSD din județ veneau, chiar și Mariana Gîju de la Cumpăna a fost și cântau împreună. Pe Radu Mazăre nu l-am văzut niciodată, dar posibil să fi fost și el. Pe unii săteni i-au pus să care materiale cu căruțele, pământ, pietriș, le-au spus că o să-i plătească, dar nu i-a mai plătit nimeni“, ne-au declarat, în urmă cu ceva timp, surse din localitate, localnici care au avut de-a face cu petrecăreții PSD.
Urmările
După căderea „imperiului“ clădit de tripleta Mazăre – Constantinescu – Strutinsky, casa respectivă a rămas, în continuare, în patrimoniul Consiliului Județean, însă, din cauza vechimii, a început să se deterioreze. Din acest motiv, la nivel județean se fac demersuri pentru reabilitarea acesteia din fonduri europene, astfel încât să fie transformată în ceea ce trebuia să fie încă din 2005, înainte să devină loc de refugiu și petreceri pentru mai-marii PSD din acea perioadă.
„Am finalizat cadastrul și vom demara în curând achiziția pentru studiul de fezabilitate/documentația pentru avizarea lucrărilor de intervenție pentru obiectivul de invesție Tabara de Creație“, ne-a declarat Petre Enciu, vicepreședintele USR al CJC, care are în subordine Direcția Generală de Proiecte.
Daniel ALBU
