Legea nr. 268/2024, publicată în Monitorul Oficial la data de 31 octombrie 2024 și în vigoare începând cu data de 3 noiembrie 2024, introduce modificări semnificative pentru regimul taxelor judiciare de timbru prevăzut de OUG nr. 80/2013, precum și cu privire la instituția ajutorului public judiciar reglementat de OUG nr. 51/2008.
Modificările aduse prin Legea nr. 268/2024 asupra OUG nr. 80/2013 vizează introducerea unor noi cazuri de restituire a taxelor, precum și modalitatea de calcul a unor taxe judiciare de timbru, printre care și cele privitoare la partajul judiciar, rezultând reduceri semnificative ale costurilor suportate de justițiabili.
Intervenția legiuitorului în această materie este una mai mult decât binevenită, în contextul în care sumele considerabile la care se putea ajunge conform prevederilor versiunii anterioare a legii, puneau la îndoială însăși accesul la justiție al cetățenilor, componentă a dreptului la un proces echitabil, garantat atât de Constituția României, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cu toate că, potrivit OUG nr. 51/2008, persoanele fizice pot beneficia de ajutor public judiciar și sub forma scutirii, reducerii, eșalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare, taxele pentru partaj deveneau împovărătoare în special pentru cei care, deși nu realizau venituri ridicate, totuși nu îndeplineau condițiile pentru acordarea ajutorului public judiciar.
Cum arată noile taxe de timbru?
Preliminar, din analiza prevederilor în vigoare, observăm că noul text al art. 5 din OUG 80/2013, modificat de Legea 268/2024, dispune că:
„(1) În materia partajului judiciar, se taxează cu jumătate din taxa stabilită potrivit art. 3 alin. (1) cererile care privesc:
a) stabilirea bunurilor supuse împărțelii, la valoarea acestora;
b) creanțele pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună, la valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;
c) raportul donațiilor, la valoarea bunurilor al căror raport se solicită;
d) reducțiunea liberalităților excesive, la valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților;
e) partajul propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, la valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute la alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă, stabilită potrivit alin. (1), calculată la valoarea cea mai mare.
(3) Cererile privind stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar, precum și cererile privind stabilirea calității de moștenitor și a cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor se taxează cu 50 lei pentru fiecare coproprietar sau, după caz, moștenitor.”
În continuare, art. 3 alin. (1) al OUG 80/2013, a cărui formă a rămas neschimbată, prevede că:
„Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;
b) între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;
c) între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;
d) între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;
e) între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.”
Din coroborarea celor două texte de lege, putem deduce că una sau mai multe cereri dintre cele enumerate la art. 5 pct. a)-e) ale OUG 80/2013, vor fi taxate, spre exemplu, cu 4% din valoarea bunurilor/creanțelor, dar nu mai puțin de 10 lei pentru bunuri/creanțe în valoare de până la 500 de lei sau cu 3.052,5 lei + 0.5% din suma care depășește 250.000 de lei, pentru bunuri/creanțe care depășesc 250.000 de lei. La aceste valori, se vor putea adăuga câte 50 de lei per coproprietar, respectiv per moștenitor, în cazurile în care se va solicita și stabilirea calității de coproprietar sau moștenitor și a cotei-părți aferente, aceste capete de cerere nefiind avute în vedere de art. 5 alin. (2) OUG 80/2013 privind pluralitatea de cereri.
Prin comparație cu cele de mai sus, înainte de modificarea conținutului art. 5 din OUG 80/2013, acesta prevedea următoarea modalitate de calcul:
„(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.”
Astfel, o singură cerere dintre cele limitativ enumerate era taxată cu 3% din valoare, în timp ce mai multe cereri, indiferent de numărul lor, erau taxate cu 5% din valoarea masei partajabile. Chiar dacă modalitatea de calcul prevăzută de legea ieșită din vigoare pare a fi una mai simplă, sumele rezultate erau mult superioare celor calculate potrivit noilor dispoziții, scrie legalbadger
Cât de semnificative sunt, de fapt, diferențele aduse?
Dacă modificările textelor de lege nu sunt, poate, destul de clare prin simpla lor lecturare, vom prezenta în cele ce urmează cuantumul taxei de timbru calculat pentru 2 scenarii diferite, în raport cu versiunea anterioară, respectiv cea în vigoare a legii.
Scenariul 1: O succesiune cu 3 moștenitori, unde masa succesorală cuprinde un imobil în valoare de 200.000 RON. Se solicită prin aceeași acțiune stabilirea moștenitorilor și a cotelor-părți, stabilirea bunurilor supuse împărțelii și partajul propriu-zis.
(1)
Potrivit versiunii anterioare a art. 5 OUG 80/2013, observăm că avem mai multe cereri dintre cele enumerate la alin. (1), în concret, o cerere de stabilire a bunurilor supuse împărțelii (pct. a), o cerere de stabilire a calității de coproprietari și a cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar (pct. b), respectiv o cerere de partaj propriu-zis (pct. f). Ne aflăm deci în situația premisă a alin. (2), astfel că taxarea se va realiza prin aplicarea procentului de 5% asupra valorii masei partajabile:
Taxa judiciară de timbru = 5% x 200.000 RON = 10.000 RON
(2)
Potrivit versiunii în vigoare, avem din nou o pluralitate de cereri privind partajul, determinând aplicabilitatea art. 5 alin. (2) OUG 80/2013. Vom calcula astfel o singură taxă, raportat la cea mai mare valoare prevăzută de alin. (1) al aceluiași text de lege, adică la valoarea masei partajabile de 200.000 RON, în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. c) OUG 80/2013. La această valoare, vom adăuga câte 50 RON pentru fiecare dintre cei 3 moștenitori potrivit alin. (3) al art. 5 OUG 80/2013. Așadar, calculul va arăta așa:
Taxa judiciară de timbru = ½ x (2.105 RON + 2% x 150.000 RON) + 50 RON x 3
= 2.702,5 RON
Observăm, prin compararea celor două taxe, că diferența rezultată este una considerabilă, taxa de timbru calculată potrivit noilor prevederi reprezentând aproape un sfert din cuantumul celei calculate potrivit metodei anterioare.
Scenariul 2: O cerere de partaj între 5 coproprietari privind un imobil-teren valorând 500.000 RON.
(1)
Potrivit versiunii anterioare, fiind o singură cerere privind partajul efectiv, o vom calcula potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) OUG 80/2013, ca 3% din valoarea masei partajabile, deci:
Taxa judiciară de timbru = 3% x 500.000 RON = 15.000 RON
(2)
Potrivit versiunii în vigoare, taxa va fi, potrivit art. 5 alin. (1) lit. e) OUG 80/2013, jumătate din valoarea calculată conform art. 3 alin. (1) lit. f) din aceeași lege, deci:
Taxa judiciară de timbru = ½ x (6.105 RON +1% x 250.000 RON) = 4.302,5 RON
Pentru o ilustrare mai concisă, putem vorbi acum despre taxe de 902,5 RON în loc de 1.200 RON pentru partajul unui bun de valoare mai mică, despre taxe de 1.302,5 RON în loc de 2.605 RON, sau chiar despre taxe de 4.302,5 RON în loc de 15.000 RON. Deși diferențele efective fluctuează, cert este că modificările legislative au adus reduceri semnificative, în beneficiul justițiabililor.
Mai mult, Legea nr. 268/2024 introduce la art. 45 OUG 80/2013 mai multe situații în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, integral sau parțial, la cererea petiționarului, printre care și cea în care pârâtul achiesează la pretențiile reclamantului. Astfel, în cazul în care coproprietarii nu formulează o opoziție, se va restitui jumătate din valoarea taxei plătite, ceea ce este și firesc raportat la eforturile diminuate ale instanței în soluționarea cauzei. Totuși, este important de precizat că potrivit art. 45 alin. (1) alin. (2 ^1), este exclusă posibilitatea restituirii în cauzele succesorale pentru care nu s-a eliberat certificatul de moștenitor.
Făcând o paralelă, inclusiv taxele notariale pentru partaj și succesiune sunt, în mod similar cu noile prevederi ale OUG 80/2013, calculate gradual în funcție de pragurile valorice între care se încadrează valoarea bunurilor supuse partajului, respectiv cea a bunurilor succesorale. În acest sens, potrivit Normelor din 19 ianuarie 2024 privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, procedura succesorală pentru o masă de bunuri în valoare de 200.000 RON, avută în vedere în cele de mai sus, va începe de la 2.352 de RON, reprezentând numai onorariul notarial. În egală măsură, taxele practicate diferă de la un birou notarial la altul, iar în realitate, onorariile practicate vor depăși, de multe ori, onorariile minime avute în vedere de normele la care ne-am referit. Astfel, în lumina noului articol 5 al OUG 80/2013, costurile unui partaj sau a unei succesiuni în instanță ajung, în sfârșit, să se apropie de cele notariale și uneori, în funcție de cazul concret, să fie chiar inferioare acestora din urmă.
În esență, modificările intervenite aduc odată cu ele o evoluție care era, la modul general, necesară în asigurarea accesului echitabil la justiție. Totodată, acestea au ca efect îmbunătățirea situațiilor concrete ale multor persoane care acum au posibilitatea de a se adresa instanțelor cu cereri de partaj, suportând în aceste sens costuri mult reduse.
L.M.
