Președintele Klaus Iohannis a decretat stare de urgență în România începând de luni, 16 martie a.c. În acest context, psihoterapeutul constănțean Elena Harbur atrage un semnal de alarmă. Prevenția poate să ne scape de amenințarea coronavirusului. Panica produce blocaje!
„Suntem în fața unei amenințări biologice epidemice. Este un fapt real și serios, având în vedere rapiditatea cu care se răspândește și implicațiile pe care le are asupra corpului uman. Ce avem de făcut pentru a nu fi victime ale Covid-19? Ei bine, să fim realiști, pragmatici și acționali. Ca să fiu mai explicită, nu sunt biolog sau medic, sunt psiholog. Profesia mea înseamnă informare, realism, sănătate psihică, prevenție și intervenție în sănătatea psihică mai exact. Astfel, în fața unei amenințări fizice, reale, este normal să ne fie frică. Fiindu-ne frică, creierul reptilian responsabil cu instincele de supraviețuire are două soluții: luptă sau fugi. Având în vedere că avem o amenințare invizibilă dar prezentă foarte mult în media, resimțim ca o iminență a pericolului morții. Să ne întoarcem puțin în realitate acum. Suntem în situația în care prevenția poate să ne scape de amenințare. Repet, amenințare. În mod real, concret, atât timp cât prevenția ne poate proteja, înseamnă că este suficientă responsabilitatea autoasumată și nu este necesară panica. Panica este o reacție exagerată a fricii, de instensitate foarte mare, care activează toate resursele energetice ale corpului, inclusiv rezervele emoționale și cognitive, pe care le consumă cu rapiditate. Panica se activează ca și mecanism psihic atunci când nu se găsesc alternative sau soluții și necesită o forțare exagerată a corpului și psihicului pentru a ieși din pericol”, susține psihoterapeutul Elena Harbur.
Panica produce blocaje! „Pentru că este un mecanism anticipativ și funcționând prin frică, panica produce blocaje. Corpul și mintea se încordează în exces și se blochează, rulând în permanență într-un cerc vicios în amenințarea la care trebuie să acționeze și consumul energetic major și imposibilitatea unei soluții palpabile rapide care să elimine tensiunea. Astfel toate resursele corpului, cognitive și emoționale se consumă rapid și inutil. O panică susținută mai mult timp provoacă paranoia și psihoze. La nivel fizic și psihic se produce o epuizare severă, iar lipsa de relaxare duce la colapsarea sistemului imunitar și dezvoltarea de afecțiuni psihice și fizice acolo unde înainte au mai existat disfuncțiuni, ceea ce face ca organismul să devină o țintă ușoară pentru orice fel de virus, cu efect mortal în cazul Covid-19„, mai susține psihoterapeutul.
Ce avem de făcut pentru a evita infectarea cu virusul COVID-19? „Pentru a supraviețui cu bine epidemiei de Covid-19 este important „să ne păstrăm luciditatea, calmul, realismul, pragmatismul și să acționăm conform situației reale: ne informăm din surse reale 1 dată, maxim 2 ori pe zi privind evoluția epidemiei; ne informăm de la persoanele de specialitate privind educația medicală: igienă, izolare, carantină, tratament, proceduri de informare în caz de contaminare; respectăm măsurile de prevenție impuse de autorități; ne preocupăm prioritar de starea de sănătate: odihnă, relaxare, mâncare sănătoasă și relativ puțină cantitativ pentru a stimula sistemul imunitar, sport și activități plăcute la domiciliu. Oricât de mult ne-ar speria perspectiva contaminării cu un virus cu potențial mortal, este foarte important să ne păstrăm resursele fizice și psihice pentru a face față oricărei amenințări. Nu putem ajuta pe nimeni atât timp cât nu suntem capabili să ne autoîngrijim și nu ne putem salva dintr-un pericol atât timp cât ne autosabotăm!„, a conchis psihoterapeutul Elena Harbur.
Alexandra VASILE
