Hepatitele virale reprezintă un grup de afecţiuni caracterizate prin alterarea funcţiei hepatice ca urmare a multiplicării virusurilor în celulele acestuia. Medicii trag un semnal de alarmă şi spun că sănătatea ficatului trebuie monitorizată în fiecare an, deoarece leziunile sale pot fi ireversibile. Deşi ficatul este singurul organ capabil de regenerare, adică toate celulele bolnave sunt înlocuite cu altele noi, el este supus unor agresiuni infecţioase, respectiv hepatitele virale A, B, C, D sau neinfecţioase: hepatitele cauzate de alcool, medicamente, obezitate, ducând la boli grave: hepatitele, ciroza, cancerul hepatic, boala Wilson etc.
De data aceasta ne vom referi la Hepatita virală A (HVA). Discutăm o afecţiune hepatică care poate degenera în boli grave, dacă nu se respectă regulile de protecţie pentru ficatul inflamat ca urmare a bolii. Boala se răspandeşte prin transmiterea pe cale digestivă (fecal-orală) şi este strâns asociată cu igiena personală precară şi salubritatea deficitară. Atenţie mare la depozitarea deşeurilor menajere! Se estimează că în lume apar anual 1,4 milioane cazuri noi de Hepatita A.
În ţările cu climă temperată incidenţa este de 3-4 ori mai mare toamna şi iarna decât primăvara şi vara. Epidemiile sunt obişnuit întâlnite în colectivităţi, zone insalubre. Evoluţia epidemiologică este, de obicei, lentă cuprinzând zone întinse şi durează mai multe luni. Grupurile specifice de risc sunt: copiii din comunităţi (creşe, grădiniţe, şcoli, instituţii de îngrijire); adulţii care trăiesc în aglomeraţii cu sanitaţie precară. Cele mai eficiente metode de prevenire sunt: salubrizarea îmbunătăţită, igiena personală riguroasă şi un stil de viaţă sănătos.
Ce facem dacă ne-am îmbolnăvit de Hepatita A ? Răspunsul l-am primit de la reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa. „Copiii sau adulţii bolnavi trebuie să stea izolaţi, pentru a evita transmiterea bolii la contacţi. De asemenea, organismul infectat este mai sensibil la contactul cu posibile afecţiuni ale celor din jur. Ancheta epidemiologică pentru prevenirea răspândirii bolii este o metodă de profilaxie secundară. Respectarea tratamentului şi regimului de viaţă recomanadate sunt cele mai bune căi pentru însănătoşire. Somnul, odihna ajută foarte mult în refacerea unui ficat obosit. Alimentaţia sănătoasă ajută ficatul să înlăture substanţele toxice„, a declarat, pentru Focus Press, dr. Loti Popescu, Master European Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa. Calea de transmitere a bolii este digestivă (fecal-orală).
Factorii favorizanti ai bolii sunt:
– igiena defectuoasă (mâini nespălate, obiecte infectate, etc. – “boli ale mâinilor murdare”);
– contactul direct cu persoana infectată;
– folosirea de obiecte contaminate (veselă, pahare etc);
– apă contaminată, alimente contaminate (risc crescut de infectare);
– WC-uri publice nedezinfectate corespunzător;
– înotul în bazine insuficient clorinate.
Cum se manifestă boala?
– la 14-42 de zile de la contactul infectant;
– disconfort, oboseală, somnolenţă;
– pielea se colorează în galben (icter);
– dispare pofta de mâncare;
– greaţă, ameţeli, vărsături, stare de rău general, scaunele se decolorează (albicioase);
– urina se colorează în roşu-brun (culoarea berii).
Cum prevenim îmbolnăvirea?
– vaccinare după consult la medicul de familie şi la recomandarea acestuia;
– spălarea pe mâini ori de câte ori este nevoie;
– folosirea de obiecte de igienă personală sau de unică folosinţă (pahare, veselă – acestea nu se împrumută);
– consumul de apă numai din surse autorizate;
– depozitarea gunoiului în locuri special amenajate.
Ce facem dacă, totuşi, ne-am îmbolnăvit?
– prezentarea la medicul de familie în vederea stabilirii diagnosticului pentru internare la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa;
– respectarea regimului de viaţă recomandat de medic (repaus, odihnă, alimentaţie sănătoasă pentru refacerea ficatului).
Alexandra VASILE
