Oricât de mult s-ar discuta și s-ar scrie despre pubertate și adolescență, nu va fi niciodată suficient, deoarece universul acestei etape vitale este complex. Cu toate acestea putem defini, adolescența ca perioadă biologică, psihologică, sexuală și socială, care apare după copilărie, și începe cu pubertatea, în jurul vârstei de zece ani.
Care este diferența dintre adolescență și pubertate? „Din punct de vedere al dezvoltării psihologice sunt două perioade diferite. Prima perioadă ar fi preadolescența, numită și pubertate, care debutează în jurul vârstei de 10 ani și merge până aproape de 14-15 ani și este marcată de începutul modificărilor fizice, fiziologice. Debutează cu o secreție crescută de hormoni, care duce la dezvoltarea organelor de reproducere și la fetițe și la băieți și urmează cu modificări de ordin fizic. Apare pilozitatea corporală. La fetițe cresc sânii, se lărgesc șoldurile. Băieților li se îngroașă vocea, se dezvoltă musculatura. În această perioadă ei capătă mai multă greutate și cresc în înălțime. De cele mai multe ori creșterile sunt spectaculoase, dar neuniforme„, a declarat, pentru Focus Press, psihologul Alexandra Cazacu, life coach și formator.
Dezvoltarea neuniformă și destul de accelerată, îi conduce pe aceștia într-o criză identitară. „Se vor trezi într-o dimineață și nu vor înțelege ce s-a întâmplat cu corpul. Nu își vor mai recunoaște vocea. Este cumva normal să intervină și niște tulburări și o încercare permanentă de a se regăsi, atât în cercul social, cât și în familie, cât și ei cu ei în propria intimitate. O să avem manifestarea statului excesiv în baie mai ales la băiți sau fetița își petrece foarte mult timp uitându-se în oglindă și căutând să devină din ce în ce mai cochetă. O să schimbe hainele de foarte multe ori într-o zi, lucru care devine exasperant la un moment dat pentru părinți. Ei vin și povestesc lucrurile acestea ca pe o încercare sau cu o perioadă care vine cu irascibilitate și cu o comunicare defectuasă cu copii. În realitate este un lucru cu care ne-am confruntat toți și ne-am confruntat și noi în perioada pubertății„, ne-a explicat psihologul.
În privința adolescenței, specialistul susține că discutăm de o perioadă mai lungă și din punct de vedere psihologic ea debutează undeva în jurul vârstei de 15 ani și se termină la 25 de ani. „Abia atunci putem să spunem că am atins maturitatea sau intrăm în perioada tinereții. Până la 25 de ani omul este tot adolescent și are legătură cu dezvoltarea fizio-anatomică a creierului, respectiv a părții prefrontale a cortexului pentru că acolo este locul raționamentului, luării deciziilor bine informate. Până la vârsta de 25 de ani adolescenții sunt oarecum „exonerați” de luarea deciziilor pentru că nu au această capacitate. Ei se folosesc în această perioadă de alte părți ale creierului, cum ar fi sistemul limbic și amigdala. Creierul începe și se dezvoltă din partea din spate înspre față. Partea din față este ultima parte dezvoltată. Comportamentul lor pe care adulții îl consideră de multe ori neadaptat situației neadecvat este dictat de această funcționare. Amigdala este responsabilă de impulsuri, instincte și agresivitate de foarte multe ori și avem de-a face cu sistemul limbic – responsabil de căutarea recompenselor imediate”, a declarat psihologul Alexandra Cazacu.
Adolescenții se pot confrunta cu dificultăți de învățare și vor avea tendința de a fi impulsivi, dar specialiștii susțin că asta este funcționarea lor normală. De asemenea, vor interveni schimbări în relația cu părinții. Pentru adolescent este foarte important să facă parte dintr-un grup și este extrem de vulnerabil în fața pericolelor.
Drogurile reprezintă unul dintre pericolele majore cu care se confruntă adolescenții. În ciuda numeroaselor campanii antidrog pe care le derulează diverse instituții ale statului român, în ciuda educației primite și a faptului că toată lumea știe că drogurile sunt nocive, numeroși adolescenți ajung să le consume, punându-și în pericol viața.
Ce pericole și tentații există în adolescență? „Pericolul să se asocieze cu persoane care au un comportament deviant. Câțiva adolescenți se pot afla la debutul unor tulburări de personalitate. Se pot implica în comportamente periculoase, cum este consumul de droguri, care conduce și la delicvență. Consumul de droguri poate fi susținut cu implicarea inconștientă a părinților. Avem părinți care le dau copiilor sume de bani și nu au control pe ce cheltuiesc banii. În momentul în care adolescentul devine dependent de consumul de droguri, el caută să facă rost de bani și fără să ceară părinților, sustrăgând obiecte din casă și ducându-se să le vândă sau pur și simplu furând obiecte”, ne-a explicat psihologul Alexandra Cazacu.
De accentuat faptul că este foarte greu ca un părinte să poată controla cercul de prieteni al copilului său în această perioadă, din cauza unei comunicări defectuoase, iar orice încercare vizibil intruzivă, prin care i se cer foarte multe date, se va solda cu o respinge din partea adolescentului. „Ce adolescent, care vrea să fie acceptat de un grup, ar vrea să vină de mână cu părintele sau să implice părintele în activități de grup? Singurul mod în care părinții pot să știe mai multe despre activitatea copilului din afara școlii și din afara casei, întâlnirile cu prietenii, unde se duce, ce face și cât de periculos este ceea ce face cu prietenii, este să faciliteze comunicarea cu adolescentul„, susține psihologul Alexandra Cazacu. Cum ar trebui să comunice părinții în mod eficient cu adolescenții? Detalii în interviul Focus Press!
Alexandra VASILE
Citește și:
