Prin acest contract, vânzătorul – de obicei o persoană vârstnică – transferă dreptul de proprietate asupra unui bun – de obicei imobil – către cumpărător, care se obligă să-i ofere și întreținere, asistență medicală sau alte beneficii, pentru o perioadă determinată sau pe toată durata vieții celui întreținut, scrie legalbadger
Conform Codului Civil, contractul de întreținere este un acord prin care o persoană – întreținătorul – se obligă să îi asigur
e întreținere unei alte persoane – întreținutul. Acesta este reglementat în articolele 2254-2263 din Codul Civil și se caracterizează prin:
- Caracterul aleatoriu, durata obligației de întreținere depinzând de durata vieții întreținutului. Practic, obligația de întreținere poate fi datorată pentru câteva zile, sau pentru ani întregi, acest aspect fiind irelevant pentru valabilitatea contractului de întreținere.
- Întinderea întreținerii, aceasta presupunând hrană, îmbrăcăminte, asigurarea unei locuințe, îngrijiri medicale și alte prestații necesare.
- Existența unei obligații de înmormântare, dacă întreținerea are caracter viager, sau dacă întreținutul decedează în cursul duratei contractului.
- Caracterul personal, reflectat și în faptul că drepturile întreținutului nu pot fi cedate către o altă persoană.
Codul civil nu specifică o contraprestație caracteristică pentru întreținere. Asta înseamnă că întreținerea va putea fi prestată atât în schimbul unei sume de bani, cât și în schimbul transferului unui drept de proprietate, de exemplu.
Ca un astfel de contract să fie valabil, este necesar să fie încheiat în formă autentică, în fața notarului public.
Contractul de vânzare cu clauză de întreținere combină elemente ale vânzării cu cele ale întreținerii. Vânzătorul transferă dreptul de proprietate asupra unui bun către cumpărător care se obligă să asigure vânzătorului și întreținerea necesară.
L.M.
